Președintele CNECSDTI și-a dat demisa după ce instituția a hotărât că Bode nu a plagiat

Prof. dr. Dacian C. Dragos, președintele Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării (CNECSDTI), organismul care a considerat că ministrul liberal Lucian Bode nu a plagiat în lucrarea sa de doctorat, și-a înaintat miercuri seară demisia.

Profesorul Dacian Dragoș acuză faptul că decizia s-a adoptat fără participarea reprezentanților UBB, care „contrazice flagrant atât etica cercetării promovată de Universitatea Babeș-Bolyai cât și cea promovată constant până acum de CNECSDTI sub conducerea mea”.

El argumentează că Hotărârea Comisiei de etică a UBB a evidențiat în mod echilibrat atât plagiatul, cât și erorile de citare, prin urmare„ nu pot fi acceptate soluțiile extreme de genul „tot ce a fost sesizat este plagiat” sau „nu este niciun plagiat” (cum spune Hotărârea 40/2023)”.

Hotărârea 40/2023 este fără nuanțe, acuză președintele CNECSTDI , și asta „este inacceptabil”, deoarece contrazice atât Hotărârea 1/2022 a UBB cât și practica anterioară a CNECSDTI.

„Fiind indisolubil legat de universitatea mea și de spiritul acesteia, nu pot să fiu de acord cu această dihotomie și să acționez diferit in împrejurări similare”, mai spune Dacian Dragoș.

Cum explică Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice verdictul de „neplagiat” în cazul lui Bode

Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării (CNECSDTI), care a analizat teza de doctorat a ministrului Afacerilor Interne, Lucian Bode, a stabilit că acesta nu se face vinovat de plagiat, întrucât ar avea peste 300 de lucrări şi alte referinţe la care a făcut trimitere, însă teza conţine erori de citare şi un stil neuniform de citare.

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, în subordinea căruia se află CNECSDTI, a susținut că Consiliul a inițiat o investigație proprie asupra cărții publicate în baza tezei de doctorat a lui Bode și a publicat decizia în cazul ministrului.

• CONSULTĂ AICI DECIZIA Consiliului Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice

„CNECSDTI, organism consultativ al Ministrului Cercetării, Inovării și Digitalizării, funcționează independent, având ca atribuție principală analiza posibilelor încălcări ale normelor de bună conduită în cercetare și dezvoltare”, susține Ministerul Cercetării.

„Există cazuri în care unele porţiuni de text au fost posibil preluate prin traducere din limba engleză, dar fără să fie citată sursa”

Concluziile principale ale Consiliului în cazul tezei de doctorat a lui Bode:

• „Procentul de similitudine în urma analizei cu softul iThenticate a cărţii cu titlul „Securitatea energetică şi managementul resurselor la începutul secolului XXI: România în context european actual”, carte care a fost publicată de către domnul Lucian Nicolae Bode la Editura «CA Publishing – Marca Gândirii Inovative» în anul 2021 – ISBN 978-606-8330-83-9, este cuprins între 14% şi 18%. Acestea sunt considerate procentaje maxime.
• În urma analizei pe grafice şi figuri, nu s-au identificat figuri fără citarea corespunzătoare. Pentru unele figuri (pagina 49, 81 şi 83) nu s-a găsit sursa şi este posibil ca acestea să fie originale şi neplagiate.
• S-a constatat existenţa unor mari inconsistenţe în ceea ce priveşte stilul de citare.
• Deşi sursa este citată corect, în câteva cazuri s-a constatat că citarea este defectuoasă (de exemplu nu corespunde intervalul de pagini de unde s-a preluat text). În cazul în care se face referire la o pagină web, în unele cazuri aceasta nu mai este disponibilă.
• Există cazuri în care unele porţiuni de text au fost posibil preluate prin traducere din limba engleză, dar fără să fie citată sursa. În ultimul capitol există porţiuni de text preluate dintr-un program de guvernare fără citarea sursei.
• Cartea intitulată „Securitatea energetică şi managementul resurselor la începutul secolului XXI: România în context european actual” (…) reprezintă o sinteză a multor lucrări de specialitate si date statistice cu caracter public.
• Cartea conţine un număr extrem de mare de surse citate, ceea ce dovedeşte faptul că autorul nu a dorit să inducă în eroare asupra paternităţii informaţiilor folosite.
• Stilul de citare nu este unitar, iar multe dintre citări prezintă greşeli care trebuie corectate, inclusiv cele care fac referire la surse web şi care nu mai sunt accesibile. Totodată, s-a constatat că numărul total de referinţe citate este foarte mare, şi anume 332 de lucrări şi alte referinţe bibliografice.
• (…) Acest lucru susţine intenţia autorului de a face o sinteza dintr-un volum mare de informaţie, având o contribuţie directă limitată.

„Deşi sursele au fost citate cu unele erori, acest lucru nu a împiedicat identificarea sursei corecte”

• Subiectul cărţii abordează elemente de siguranţă în contextul resurselor energetice la nivel internaţional, european şi naţional.
• S-a constatat că tipul de informaţie folosit este uşor accesibil şi autorul nu a încercat pe parcursul lucrării să lase impresia că ar fi generat personal datele statistice folosite sau conceptele foarte generale referitoare la resursele actuale de energie.
• Deşi acoperă elemente de generale de siguranţă naţională, cea mai mare parte a cărţii se încadrează în domeniul resurselor energetice şi managementul acestora, domeniu în care citarea se face preponderent cu trimitere la sursă, fără a folosi ghilimele.
• Volumul „Securitatea energetică şi managementul resurselor la începutul secolului XXI: România în context european actual” nu este plagiat, dar conţine un număr mare de greşeli de citare, precum şi un stil neuniform de citare.
• Deşi sursele au fost citate cu unele erori, acest lucru nu a împiedicat identificarea sursei corecte, adică autorul nu a intenţionat să ascundă sursa. În baza dizpoziţiilor art. 2 alin. 1 lit. b şi art. 21 alin. 2 lit. a din Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi inovare, cu modificările şi completările ulterioare, CNECSDTI constată că domnul Lucian Nicolae Bode nu este vinovat de abaterea de la normele de bună conduită în activitatea de comunicare, publicare, diseminare şi popularizare ştiinţifică, constând în plagiat”.

Consiliul de Etică îi recomandă lui Bode „întocmirea unei eratein extenso la cartea „Securitatea energetică şi managementul resurselor la începutul secolului XXI: România în context european actual” în care toate greşelile de citare să fie menţionate şi corectate”.

Cine face parte din Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării

Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării (CNECSDTI) este un organism consultativ, fără personalitate juridică, pe lângă autoritatea de stat pentru cercetare – dezvoltare. Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării asigură secretariatul tehnic şi sprijinul executiv pentru activitatea consiliului, potrivit reglementărilor în vigoare, conform site-ului institutiei. Organizarea şi funcţionarea CNECSDTI este reglementată prin ordin al Ministerului Educației.

Atribuţiile CNECSDTI se referă atât la revizuirea codurilor de etică pe domenii, cât şi la modul în care sunt respectate normele de conduită morală şi profesională prin analiza eventualelor abateri semnalate, se arată pe site-ul instituției.

Componența Consiliului:

• Dacian Dragoș Cosmin, președinte – Universitatea Babeș-Bolyai Cluj Napoca
• Stamate Eugen, vicepreședinte – Universitatea Tehnică a Danemarcei
• Andone Raluca-Oana, vicepreședinte – Institutul de Chimie Macromoleculară “Petru Poni” Iași – Academia Română
• Membri:
• Alecu Georgeta – Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Inginerie Electrică – ICPE-CA Bucureşti
• Bâlc Nicolae Octavian – Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
• Bucur Daniel – Universitatea de Stiinte Agricole si Medicină Veterinară din Iași
• Căprăroiu Aurelia-Mihaela – Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Textile Pielărie – INCDTP București
• Chifiriuc Mariana Carmen – Universitatea din București
• Costin Hariton-Nicolae – Academia Română
• Doicin Cristian-Vasile – Universitatea Politehnica din București
• Florescu Margareta Stela – Academia de Studii Economice din București
• Ghiaus Christian – Institut National des Sciences Applique (INSA) Lyon
• Ilin Corina Mirela – Universitatea de Vest Timișoara
• Iordache Virgil-Alexandru – Universitatea din București
• Manea Vlad-Constantin – Universidad National Autonoma de Mexico
• Paceagu Jenica – Patronatul Român din Cercetare şi Proiectare
• Purcar Marius Ioan – Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
• Rusu Liliana Celia – Universitatea “Dunărea de Jos” din Galați
• Sîrbu Carmen Adella – Spitalul de Urgență Militar Central “Dr. Carol Davila” București
• Szedlacsek Ștefan Eugen – Institutul de Biochimie al Academiei Române
• Timar Romulus Bogdan – Universitatea de Medicină și Farmacie “Victor Babeș” din Timișoara
• Vasiu Ioana – Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj Napoca
• Vizureanu Petrică – Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași

Postarea integrală a președintelui CNECSTDI

„Stimate Domnule Ministru Sebastian Burduja,

Vă rog să acceptați demisia mea cu efect din data de 1 iunie din calitatea de președinte și membru al CNECSTDI. Până la 1 iunie voi încerca să asigur finalizarea sesizărilor în lucru care sunt într-un stadiu avansat de analiză.

Am condus acest consiliu consultativ al ministerului în două perioade: 2016-2017 si din 2020 până în prezent. Am preluat CNECSDTI cu peste 200 de dosare nerezolvate pe rol, și printr-o muncă susținută alături de colegii mei am reușit să ajungem la 5 cazuri pe rol în prezent.

Am întâmpinat dificultăți în sprijinul acordat de-a lungul timpului de minister prin direcția juridică (care a acționat contrar intereselor ministerului și a refuzat cu obstinență să reprezinte CNECSDTI în justiție așa cum cere legea), secretariatul tehnic, multă vreme nefuncțional, și compartimentul de IT. Cu toate acestea, ne-am încăpățânat să continuăm, iar unele probleme s-au rezolvat parțial (secretariatul), altele s-au cronicizat. Am crezut în datoria noastră de a analiza cu obiectivitate și cu răspundere sesizările primite, în contextul în care activitatea în cadrul consiliului nu este activitatea de bază a membrilor. Menționez aceste aspecte deoarece fără o reforma structurală și funcțională a ministerului și a compartimentelor acestuia activitatea consiliilor consultative va fi mereu problematică.

Dincolo de dificultățile întâmpinate în ultimii ani, trebuie precizat că CNECSDTI este în momentul de față un organism consultativ perfect funcțional în sine, cu o componență foarte bună și cu membri care se implică mai mult decât le solicită această poziție de membru – mă refer la doamna Dr. Raluca Andone care ne asigura apărările in justiție in locul Direcției juridice a ministerului.

Am beneficiat în ultimii ani și de sprijinul conducerii ministerului – ministru, secretar de stat, consilier ministru, sprijin care este însă umbrit de constanta incapacitate sau chiar lipsa de voință a compartimentelor interne ale ministerului de a-și exercita atribuțiile legale.

Acestea fiind zise, ajungem la motivul demisiei mele: incompatibilitatea iremediabilă a principiilor mele cu recenta Hotărâre 40/2023, adoptată fără participarea reprezentanților UBB, care contrazice flagrant atât etica cercetării promovată de Universitatea Babeș-Bolyai cât și cea promovată constant până acum de CNECSDTI sub conducerea mea.

Chiar dacă cazul L. Bode a fost unul intens politizat, analiza tezei/cărții trebuie să fie una simplă și obiectivă:

• 1. Există evident exagerări în sesizarea inițială de genul „traducerile din engleză trebuie puse între ghilimele”, deși traducerea este deja o minimă parafrază. Autorul citat nu a scris în limba română ca să necesite ghilimele. Dacă este citată sursa, nu poate fi încadrat ca plagiat. Acest lucru a fost evidențiat și de Comisia de etica a UBB.
• 2. Dacă sunt paragrafe a căror sursă nu este citată sau paragrafe copiate cuvânt cu cuvânt din română fără utilizarea ghilimelelor ne aflăm în prezența plagiatului.
• Hotărârea Comisiei de etică a UBB a evidențiat în mod echilibrat atât plagiatul, cât și erorile de citare, prin urmare nu pot fi acceptate soluțiile extreme de genul „tot ce a fost sesizat este plagiat” sau „nu este niciun plagiat” (cum spune Hotărârea 40/2023). Hotărârea 40/2023 este fără nuanțe, și asta este inacceptabil, deoarece contrazice atât Hotărârea 1/2022 a UBB cât și practica anterioară a CNECSDTI.

Fiind indisolubil legat de universitatea mea și de spiritul acesteia, nu pot să fiu de acord cu această dihotomie și să acționez diferit in împrejurări similare.

Prin urmare, ar fi imposibil să menținem o practică unitară la CNECSDTI în analiza unor sesizări viitoare, deoarece ar trebui să ignorăm mereu existența Hotărârii 40/2023.

Cu sentimentul că mi-am adus aportul la revigorarea acestui consiliu și la funcționalitatea lui, vă asigur Domnule Ministru de toata considerația mea, vă mulțumesc pentru susținere și vă doresc succes în activitate.

Cu gânduri bune,

Prof. dr. Dacian C. Dragos 24.05.2023”