Președinții tribunalelor din România acuză o campanie intensă împotriva lor „care poate afecta statul de drept sub pretextul alinierii la cerințele UE”
Judecătorii cer un dialog între puterile statului și acuză că reforma pregătită de guvern privind pensiile magistraților nu poate fi motivată prin alinierea la cerințele UE și reprezintă un risc pentru statul de drept, potrivit unei scrisori publicate miercuri de CSM și semnată de toți președinții de tribunale din România.
Scrisoarea vine la o zi după ce președinții Curților de Apel au făcut un apel similar în care denunțau „campania agresivă pornită împotriva magistraților sub pretextul reformei pensiilor de serviciu”.
„Campania intensă împotriva magistraților sub pretextul unei noi „reforme” care poate afecta chiar statul de drept, nu poate fi justificată de pretinsa aliniere la cerințele UE în condiţiile în care, recent, a fost adoptată Legea nr.282/2023 privind pensiile de serviciu care corectează anumite anomalii legislative şi care reglementează, în prezent, creşterea etapizată a vârstei de pensionare a magistraţilor până la 60 ani precum şi stabilirea unei pensii de serviciu la un procent de 80% din baza de calcul”, precizează președinții tribunalelor.
Ei cer deschiderea unui dialog între puterile legislativă, executivă și judecătoarească pentru „a corecta excesele din politicile fiscale adoptate în ultima perioadă, care pun o povară financiară excesivă pe umerii cetățenilor”.
„Suntem conștienți că tensiunea crește, iar dezamăgirea se transformă uneori în reproș față de cei care aplică legea. Dar să nu uităm: magistrații nu fac legile, ei le aplică”, se menționează în scrisoare. „Independența noastră asigură protejarea cetățenilor și nu reprezintă un privilegiu acordat magistratului. Noi nu suntem idealuri, ci oameni între oameni.”
Scrisoarea integrală a președinților de tribunale:
Reforma pregătită de guvern
Proiectul propus de Ilie Bolojan prevede ca vârsta de pensionare să crească la 65 de ani pentru magistrați, urmând să crească și vechimea, de la 25 la 35 de ani, de la care pot ieși la pensie. De asemenea, pensia magistraților ar urma să fie maximum 70% din ultimul salariu net, față de 80% din salariul brut, cât este acum.
Numărul beneficiarilor de pensii de serviciu, așa numitele „pensii speciale”, depășește 11.637, iar cei mai mulți – peste 5.624 – sunt magistrați, arată datele centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP). Pensia medie de serviciu a acestora este de 25.214 lei / brut (peste 5.000 de euro). Suma e de peste 9 ori mai mare decât pensia medie naţională, în cuantum de aproximativ 2.800 de lei.
Legea care a introdus pensiile de serviciu pentru magistrați a fost adoptată în 1997. La momentul adoptării, pensia era gândită ca o garanție a independenței magistraților, un mecanism menit să-i protejeze de influențe externe și corupție. La acea dată, salariile din magistratură erau modeste. Legea oferea o compensație: o pensie calculată în funcție de ultimul salariu, și nu de contribuții. Legea a fost susținută politic ca parte din pachetul de reforme necesar pentru aderarea la UE.
Ulterior, actul normativ a fost modificat de mai multe ori: baza de calcul a inclus și sporurile, s-a menținut posibilitatea pensionării anticipate, iar valoarea pensiilor a crescut considerabil.
INTERVIURILE HotNews.ro