Prețul energiei din România este de 3 ori mai mare decât în vestul Europei, deși consumul a scăzut după caniculă. Care este motivul și cine profită

Prețurile energiei pe piața bursieră din România nu au scăzut, așa cum ar fi fost de așteptat, în condițiile în care nu mai este caniculă, iar consumul de electricitate a scăzut mult față de acum o săptămână. În continuare, piața bursieră se comportă de parcă ar fi criză, având cele mai mari prețuri din regiune și UE. Mult mai mari.

Pe PZU – Piața Zilei Următoare, prețul mediu al energiei electrice este de 196 euro / MWh, în România. Este mai mare și decât în țările din regiune, cu care este direct conectată Bulgaria (154 euro / Mwh) sau Ungaria (75 euro / MWh). În vestul Europei, prețul este în jurul a 60 de euro.

În toată perioada de caniculă, când prețurile au explodat, țările din regiune erau aliniate în ceea ce privește nivelul prețurilor, acestea fiind cele mai mari din UE. Dacă erau mari în România, erau mari și în Bulgaria și Grecia.

În urmă cu o săptămână, la temperaturi de peste 40 de grade și consum mediu care se apropia de 8.000 MW, în România, energia costa 236 de euro. În același timp, în Ungaria era 230 de euro, iar în Bulgaria 227 de euro.

Temperaturile au revenit, de câteva zile, la normalul perioadei, prețurile la electricitate au început să scadă în regiune. România, însă face excepție, cu prețuri care se apropie de 200 euro / MWh pe PZU, chiar dacă se consumă mai puțină electricitate decât în perioada caniculei, cu o medie de 6.600 MWh.

Cum profită statul de pe urma prețurilor mari pe PZU

Un motiv al menținerii prețurilor mari pe PZU ar fi oprirea Reactorului 1 de la Cernavodă. Dintr-o dată a ieșit din sistem o capacitate de 700 MW. Acesta a fost oprit vineri și nici până acum nu a fost reconectat.

Nuclearelectrica nu oferă prea multe amănunte despre motivele opririi. A spus doar că Unitatea 1 s-a deconectat automat de la Sistemul Energetic National din cauza unei disfuncționalități în partea clasică a centralei, fără probleme de siguranță. Trebuia reconectată marți, însă procesul a fost amânat pentru joi.

Potrivit datelor Transelectrica, în acest moment, consumul este acoperit din surse hidro, în primul rând, apoi gaze, cărbune și abia apoi regenerabile. Importurile sunt în continuare mari, peste exporturi, cu peste 1.300 MW în medie, potrivit datelor Transelectrica.

Dacă ar fi reconectată Unitatea 1 de la Cernavodă, ar fi greu de explicat prețurile atât de mari înregistrate pe PZU, apropiate de 200 de euro.

Cu cât este tranzacționată energia mai scump, cu atât câștigă statul mai mult la Fondul de Tranziție Energetică.

În baza OUG 119/2022, producătorii sunt obligați să plătească o contribuție la acest fond, în procent de 100% din diferența dintre preţul lunar de vânzare şi un plafon de 400 de lei/MWh (80 euro / MWh).

Această contribuție este aplicabilă și pentru traderii, furnizorii care desfăşoară activitatea de trading şi agregatorii care tranzacționează cantități de energie electrică şi/sau gaze naturale pe piața angro. Formula de calcul a contribuției este stabilită în așa fel încât aceștia să înregistreze o cotă de profit de maximum 10% din activitatea de trading.

Din acest fond provin banii pentru compensarea facturilor. Până în prezent, statul a compensat facturi cu peste 5 miliarde de euro.

Cum câștigă firmele de pe piața de echilibrare

Când este deconectată brusc o unitate nucleară și când se produc dezechilibre mari în furnizarea de energie, intervin firmele care se ocupă cu echilibrarea pieței.

Pe această piață tranzacționează Transelectrica, câțiva producători, precum Hidroelectrica, OMV Petrom, CE Oltenia, unele firme de furnizare dar și firme cu capacități de stocare.

Printre principalii jucători se află Megalodon Storage, controlată de firme austriece, care are un sistem de stocare de 7 MW la Căciulați. Având sistem de stocare, poate fi unul dintre actorii cu poziție dominantă în această piață. Un alt jucător este Nova Power & Gas, firma care împreună cu Nuclearelectrica a înființat compania de proiect care se ocupă de mini-reactoarele nucleare de la Doicești.

Pe această piață de echilibrare, energia s-a tranzacționat în această perioadă și cu 16.000 lei/MWh (3.200 euro / MWh).

Mai mulți jucători din industrie au reclamat că pe piața de echilibrare nu există oferte suficiente și nici concurență reală, producătorii calificați pentru a presta acest serviciu fiind prea puțini și având, astfel, poziții dominante mult prea puternice, scrie Profit.ro.

Dezechilibre ar mai fi generate de capacitățile de producție de energie aflate în probe, care produc electricitate fără să aibă consumatori care să îl preia. Sunt remunerați avantajos pentru ce produc, iar centralele puse în funcțiune după intrarea în vigoare a OUG nr. 27/2022 nu sunt supuse supraimpozitării pe tranzacțiile la peste 400 lei/MWh.

În aceste condiții, Ministerul Energiei și Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) ar pregăti plafonarea prețurilor la energie electrică din piața de echilibrare, pentru o perioadă de până la 6 luni.