Prețul energiei în România doboară record după record / Burduja: Dacă nu aveam regenerabile am fi plătit și mai mult

Prețul energiei electrice pe piața bursieră spot din România a doborât în această perioadă record după record și este de cinci zile cel mai mare din Europa.

Potrivit datelor publicate de operatorul bursier OPCOM, media energiei pentru ziua de miercuri pe piața spot este de 1.175 lei pe MWh, cu un vârf de 4.300 de lei pe MWh între orele 20:00 și 21:00, ceea ce reprezintă un record absolut pentru piața din România.

Comparativ cu restul țărilor din Europa, țara noastră este începând de sămbăta trecută cea mai scumpă piață, cu diferențe uriașe față de cele mai ieftine.

Citiți și Trei motive pentru care energia este mai scumpă în România de ani de zile / Plus: unde ne păcălește ministrul Energiei

Astăzi (miercuri), spre exemplu, cele mai ieftine țări sunt Finlanda, unde energia are astăzi o medie de doar 10 euro pe MWh, urmată de Suedia, cu 17 euro, și Norvegia, cu 24 de euro.

În România, energia costă 236 de euro. Alte țări cu energie scumpă sunt Ungaria – 230 de euro, și Bulgaria – 227 de euro.

Burduja: Dacă nu aveam energie regenerabilă, am fi plătit și mai mult

„Referitor la prețurile de pe PZU (piața spot – n.r.), această piață a mai înregistrat perioade de creșteri semnificative ale prețurilor, influențate de mai mulți factori, cum ar fi condițiile meteorologice, cererea de energie, disponibilitatea resurselor de producție și factori economici externi”, spune ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

El a dat câteva exemple de creșteri de preț pe PZU din trecut, din cauza diverșilor factori (în special ger și hidraulicitate scăzută):

finalul lunii ianuarie – începutul lunii februarie din 2017, când energia se tranzacționa cu 700 lei/MWh în orele de vârf (preț foarte mare în acea perioadă), comparativ cu prețurile normale de 200-250 lei/MWh.
jumătatea lunii decembrie 2020 (17 decembrie, peste 700 lei/MWh).

Ce nu spune ministrul este că în acele zile de iarnă cu ger, în România consumul era și el la un record absolut, de peste 9.900 MW. Zilele acestea, însă, vârful de consum nu a depășit 8.600 de MW.

„Niciodată, în perioada recentă, nu a fost o perioadă de condiție meteorologică extremă (fie ger, fie caniculă) care să se întindă pe mai mult de 7-10 zile”, a reluat Burduja.

Citiți și De ce ne spune ministrul Burduja să nu folosim mașina de spălat seara și cum îi răsplătesc țările europene pe clienții care utilizează energia eficient

El a mai spus că prețurile mari sunt doar pentru 2-3 intervale din zi, cele care determină creșterea prețului mediu zilnic.

„Furnizorii de energie nu își achiziționează toată energia electrică aferentă portofoliului de consum de pe PZU, astfel impactul în prețul mediu de achiziție al unui furnizor nu este puternic influențat de câteva ore de tranzacționare la prețuri mai mari decât media normală.

Încă o chestiune: faptul ca avem mai multe capacități de producție de energie regenerabilă este un lucru bun, per total. Altfel, am fi plătit foarte probabil și mai mult, pentru ca energia electrică ar fi costat și mai mult în timpul zilei”.

APCE: Fără prosumatori, România ar fi fost în black-out

O reacție a venit și din partea Asociației Prosumatorilor și Comunităților de Energie din România, care a subliniat importanța energiei generate de micii producători casnici.

„În plin cod roșu de caniculă, sistemul energetic național își arată limitele. România nu este parte a vreunui război și totuși nu reușește să satisfacă o cerere normală de energie.

Asociația Prosumatorilor din România dorește doar să arate că prosumatorii din România, blamați, veșnic responsabili de dezechilibre (pe care nu ni le-a arătat nimeni cât valorează, niciodată) contribuie ca „becul să fie aprins” în continuare în România”, se arată într-un comunicat al asociației.

La nivelul anului 2023, conform datelor oficiale furnizate de ANRE, prosumatorii au injectat în surplus în Sistemul Energetic Național o cantitate de energie de aproape 560 GWh.

Spre comparație, Bucureștiul cu zonele limitrofe (firme și iluminat public, case, supermarket-uri, stadioane etc.) ar fi funcționat peste două luni de zile, timp de zi și noapte doar cu energia furnizata de prosumatori.

„Fără această cantitate de energie diurnă injectată, pe care o furnizăm aproape gratis, fără transport, certificate verzi, tarife de extragere etc., România ar fi fost în black-out”, mai spun prosumatorii.

Numărul lor a ajuns la 150.000, menționează asociația.