Prichindei si euro-autografe

De cand se stiu ele in inima Franconiei, primaria si piata centrala din Nurnberg n-au fost asa asaltate de romani, ca in ultimele doua weekend-uri. Poate doar in anii 90, renumitul centru de preluare a solicitantilor de azil politic din orasul vecin Zirndorf, sa mai fi fost asa bombardat din Est.

Unul dintre evenimentele romanesti, Festivalul european pentru copii Prichindelul, a fost, in 22-24 iunie, la a doua sa editie.

Anul acesta, se pare ca si Departamentul pentru Relatia cu Romanii de Pretutindeni din cadrul MAE a inteles ca trei zile de festival-concurs in piata centrala din Nurnberg -presarate cu alte momente muzicale profesioniste si incheiate cu Gala Laureatilor- nu pot fi acoperite din pusculita asociatiei organizatoare, „Casa Romaneasca” -presedinta Doina Fr?hwald- nici din sponsorizarile

Fronius, Tabor, Western Union, Pletl, Romtravel, care au dat o mana de ajutor organizarii maratonului muzical pentru cei mici.

Made in neolitic

La capitolul reclama romaneasca tacuta, mesterii olari au adus in Jakobsplatz la N?rnberg, dar si in atentia Europei, o tehnica a olaritului din neolitic, pastrata in asa-numita cultura de Vadastra, care incepe din zona localitatii Corabia, intanzandu-se pana pe malul bulgaresc al Dunarii.

Obiecte de decor si de uz casnic sunt arse si lucrate respectand tehnica veche de 7.500 de ani, fara roata de olar, cu ajutorul sulurilor de lut. Decorate manual, in alb-negru, vasele ceramice „cu umar”, simbolizand corpul omenesc, sunt foarte apropiate de cele originale.

Ceramica a fost reinviata datorita unui proiect international desfasurat la Vadastra, incepand din anul 2000, pana in prezent, prin Facultatea de Arte Bucuresti, Guvernul Romaniei si cu participarea forurilor internationale de resort.

„Sunt primul dupa 7.500 de ani, care lucrez asa ceva” ne spune mandru, Cocos Ionel, maistru-instructor la Scoala populara de arte si meserii din Slatina, cu clasa externa chiar in comuna Vadastra. Cu ceramica sa, el s-a plimbat si la Parlamentul european de la Bruxelles, la Strasbourg, ba chiar si in sediul Unesco, in anul 2006.

Toane si euro-autografe

Dar sa revin la sectorul galagios, adica la prichindei. Cine isi imagineaza ca e usor sa aduci din tara, din Portugalia, Anglia si Italia, 50 de prichindei intre 7 si 14 ani, cu insotitori si juriu cu tot, se inseala.

O fetita din Moldova n-a putut participa la concurs, pentru ca n-a primit viza, dive mai vechi din tara n-au onorat invitatia organizatoarei Doina Fr?hwald si biletul de avion, pare-se platit.

Asta-i Hora romaneasca

foto: Dani Rockhoff

Mofturi la mancare si la cazare, in parte justificate, mici salbaticii de copii si adulti, toane de mame, discutii de jurizare. Mamele se plang pe la colturi ca Andreea Balan, prezenta si ea in show, cere copiilor 2 euro pe autograf. ”Pe foaia ta 2, pe foaia ei lucioasa, 4” ne spune o fetita cam necajita.

„Artistii primesc un gaj, n-am auzit nici la artistii mari sa faca asa ceva”, ne spune Ion Calancea, fost madrigalez si neobosit interpret de populare si evergreen la spectacolele din diaspora.

Cu „disperare de bani” eticheteaza astfel de practici impresarul Christian Raetscher, un declarat adversar si al unei alte „catastrofe din show-biz”, dupa cum numeste el playback-ul.

Etno si Hora la nemti

In momentele cu vant si ploaie nemteasca, se iese pe scena din Jakobsplatz in forta, cu fetele de la Hora, care pun sangele publicului in miscare, cu Duo Paloma si talentatul Noni Razvan Ene. La 15 ani, elevul la liceul de muzica Dinu Lipatti din Bucuresti, canta vocal, la pian si chitara clasica si traieste sub motto-ul „muzica e viata mea”.

Noul sau CD „Iti multumesc” poarta titlul cantecului cu care a castigat preselectiile romanesti pentru Junior Eurovision, in 2004.

Cand iese soarele si in pauzele de concurs, evolueaza Ion Calancea, Calusarii juniori, trupa Estetic din Constanta, Miraj din Targu-Jiu. Neobositul prieten al copiilor si „lumii minunate”, Mihai Constantinescu si insotitoarea sa in turneu, Simona Secrier, fosta membra a trupei Etno, completeaza programul de scena.

Pentru Simona, experienta Nurnberg e una inedita, chiar daca nu i-a dat frisonul din Afganistan, cand a zburat cu un avion militar cu luminile stinse. Aceasta se petrecea dupa spectacolul cu trupa Etno, pentru soldatii romani si americani stationati acolo, in mizerabil razboi contra terorismului si inaltatoare misiune de reconstructie a democratiei afgane.

O ora si jumatate, soldatii au dansat pe hore si sarbe, uitand de misiuni si teroristi.

Visand la neoliticul de Vadastra

foto: Dani Rockhoff

Pentru Mihai, surpriza cea mare e „deschiderea nemtilor” spre multiculturalism, ceea ce nu poate spune si despre francezi, a caror primire l-a cam dezamagit.

„Germania si-a schimbat completamente fata, a trebuit sa devina o tara deschisa, nu mai e Germania de acum 30 de ani, are oameni mult mai calzi si mai prietenosi decat prietenii nostri francezi.”, mai adauga el.

Premiantii

La cantec, sau cu cantec? Pompiliu Cioracu, directorul Palatului Copiilor din Targu-Jiu s-a aratat incantat de modul de organizare, spunand: „Un astfel de festival e necesar, avem multe talente, suntem dintr-o tara in care cantecul si jocul sunt traiul si viata. Intotdeauna exista probleme la jurizare, fiecare vrea sa-si spuna punctul de vedere, insa pana la urma a primat valoarea”.

Tot asa a considerat si Alexandru Catcauan, directorul Casei de Cultura din Bistrita. Cornel Fugaru, si el in juriu, se pare insa ca n-a fost de aceeasi parere.

Pana la urma totusi, juriul -alcatuit din Camelia Munteanu (presedinta), compozitorii Cornel Fugaru si Dan Dimitriu, Bogdan Dragomir (Radio Romania), actorul Dorel Visan, Carmen Aldea Vlad (poeta) si delegati din presa scrisa si audiovizualul romanesc, precum si un reprezentant al Comisiei de cultura a Municipalitatii Nurnberg si o delegata a MAE- a cazut de acord.

Trofeul Prichindelul 2007 a fost acordat Suzanei Lascu, premiul I a luat, la creatie, compozitorul Dan Dimitriu.

La interpretare, pe categorii de varsta -incepand cu cei mai mici- copiii plecati cu premiul I au fost Axiana Lee Formescu (Marea Britanie), Olivia Ioana Valcu, Kevin Fr?hwald (Germania), Sabrina Stroe, Anca Munteanu, Alexandra Ruge, Laurentiu Nitulescu, Doina Salcutanu.

Premiul II la creatie, l-a luat Liviu Stirbu din Chisinau, iar la interpretare, copiii Hermina Hotca, Roxana Pestenaru, Roxana Niculae, Ana Maria Codreanu, Elisabeta Nedelciu, Claudia Vasiu si Marian Stancu.

Public la Prichindel inecat in fum de mici

foto: Dani Rockhoff

Mentiuni au revenit, pentru creatie, Aiyanei Lee Formescu din Marea Britanie si pentru interpretare, copiilor Vanessa Fronius (Germania), Ioana Maria Vlad, Barbala Diosz, Gabriela Penerica, Cezara Ivanoschi, Lavinia Clapan (Italia), Stefania Catalina Rad si Madalina Radu.

Premii speciale in obiecte (aparate de fotografiat digitale) au fost acordate de compania internationala de transfer de bani Western Union, copiilor Gabriel Lazar din Galati -un baietel care nu mai poate spune tata, caci acesta a murit de curand intr-un accident de masina-

si Barbala Brigitta Dios, o micuta unguroaica focoasa la cant si prezenta scenica, pe care insa dificultatile de limba romana au scos-o pe tusa, la un alt concurs.

Diplomele si premiile -mai mult simbolice- au fost pentru copii, parintii, rude si prieteni, un motiv de mare bucurie si, de ce nu, poate o lansare a micilor interpreti pe pista spinoasa, dar si glorioasa, a scenei romanesti si internationale.

Vrem sa se stie despre noi

Directoarea artistica a Prichindelului a fost Carmen Aldea Vlad, din Constanta, in ultimii 15 ani ea s-a implicat direct in organizarea festivalurilor pentru copii: Mamaia Copiilor, Cerbul Copiilor de la Sinaia, Glasul Sperantelor de la Techirghiol, Nufarul Sperantelor de la Oradea.

Andreea Balan dand autografe

foto: Dani Rockhoff

Carmen Vlad ne vorbeste despre „inamicul festivalului”, pe care ea il identifica cu vremea germana, vant si ploaie vineri, in prima zi de concurs.

„La Gala insa, piata a devenit neincapatoare”, oamenii dansau, radeau, se simteau bine, si desi publicul a fost eterogen, chiar daca nu peste tot s-a inteles limba, s-a inteles mesajul. Ceea ce nu reusesc sa faca politicienii romani, fac copiii!” spune ea.

„Noi nu avem numai copii handicapati sau bolnavi de Sida, avem si multe talente. Daca vrem sa se stie despre noi, ca nu suntem Somalie, ca nu latram si ca nu suntem dezarticulati, trebuie sa depunem eforturi, chiar si materiale, la nivel de institutii.

Suntem fiinte normale ale unei Europe normale si Romania fiind acum membra UE, chiar daca inima bate la Bucuresti, bataile ei se aud in toata Europa”.