Prima reacție a industriei de jocuri de noroc după restricțiile din noile legi: „Atenție, împingeți jucătorii spre piața neagră!”

Întrebat de HotNews și GOLAZO, Superbet, liderul pieței de gambling, spune că în anul 2025 a plătit taxe de 420 de milioane de euro și  că e principalul sponsor privat din sportul românesc. La rândul lor, două asociații ale industriei susțin că „o astfel de lege va duce de fapt la eliminarea completă a publicității către operatorii licențiați și la expunerea doar a celor fără licență”.

Pe 16 februarie, Senatul a votat să ia noi măsuri de protecție a tinerilor contra dependenței de jocuri. Votul a fost: 97 voturi pentru, 8 împotriva și 2 abțineri. HotNews și site-ul său de sport, GOLAZO.ro, au discutat cu parlamentarii. Aceștia și-au prezentat argumente „pro” și „contra”. 

„Legi făcute pe genunchi” vs „o problemă de sănătate publică”

Legile prevăd:

• Crește vârsta de la care cineva poate participa la jocuri de noroc, de la 18 la 21 de ani.
• Interzice afișarea oricărei reclame la pariuri în mediul online în intervalul orar 6:00-24:00.
• Interzice folosirea personalităților publice în reclamele pentru jocuri de noroc.

Intervievați, opozanții din Senat au vorbit despre „legi făcute pe genunchi”. Și despre dilema: tinerii sunt suficient de maturi să voteze, dar nu suficient de maturi să poată juca la jocuri de noroc? Parlamentarii au vorbit despre pericolul ca activitatea firmelor să fie din nou afectată și să urmeze o migrare către piața neagră.

De partea cealaltă, senatorii pro restricții susțin că statul își abandonează rolul dacă mută discuția exclusiv spre o problemă de alegere individuală. 

„E o problemă de sănătate publică, un flagel”, au spus cei care au votat legea. Ei au argumentat cu exemple din alte industrii supuse restricțiilor pe motive de sănătate publică. „De ce când am luat măsuri contra tutunului, alcoolului și drogurilor n-am zis: să se dea statul la o parte și să-i lase pe tineri să decidă singuri?”.

Industria jocurilor de noroc sufocă partea societății care discută

După votul din Senat va urma cel din Camera Deputaților, camera decizională. În general, mai ales pe această temă, a durat luni de zile până la votul decisiv. 

În perioada următoare, vom continua să prezentăm puncte diferite de vedere și perspective multiple. Pentru că jocurile de noroc și pariurile sportive sunt o chestiune de mare interes public.

Dezbaterea se realizează dificil. Unul dintre motive este acela că, fiind foarte puternică, așa cum a opinat într-un recent articol jurnalistul Cătălin Tolontan, „industria jocurilor de noroc și-a rupt legătura cu o parte a societății. Ea lucrează în forță, pedepsindu-i pe cei care nu o preamăresc”. 

Practic, industria jocurilor de noroc s-a obișnuit să fie apărată, nu să se discute rolul ei. Și atunci sufocă prin dictat economic partea societății care discută, consideră jurnalistul. Consecința? Această atitudine de forță poate stârni un răspuns extrem al cetățenilor, al societății și al autorităților contra industriei.

Am cerut poziția companiilor și industriei afectate

GOLAZO.ro, site-ul de sport al Hotnews, a cerut poziția companiilor și asociațiilor din industria de jocuri de noroc după votul din Senat. 

Au răspuns compania Superbet, lider al pieței locale, și două organizații: FEDBET (Federația Organizatorilor de Jocuri de Noroc) și AOJND (Asociația Organizatorilor de Jocuri de Noroc la Distanță).

Reacțiile acestora converg către aceeași idee: dacă vor fi adoptate în acestă formă, legile vor împinge jucătorii către piața neagră. În niciun caz, scopul protecției nu va fi atins. 

Superbet: „Restricțiile ar avantaja doar piața neagră”

Superbet spune că „protecția minorilor reprezintă un principiu fundamental pentru compania noastră, aplicăm un proces strict de verificare a identității înainte ca orice cont să fie activat. În același timp, operatorii ilegali nu verifică vârsta utilizatorilor, nu plătesc taxe și nu aplică măsuri de protecție a consumatorilor”. 

Superbet spune că în 2025 a plătit taxe de 420 de milioane de euro, că e principalul sponsor privat din sportul românesc și continuă: „Orice modificare legislativă trebuie evaluată în funcție de modul în care poate fi transpusă în practică”.

„Caracatița pariurilor ilegale” e reală

O serie de investigații a GOLAZO despre piața neagră, „Caracatița pariurilor ilegale”, a evidențiat că în România „la 30 de firme legal înregistrate există peste 1.700 de siteuri care țintesc românii cu pariuri la negru”.

„Dacă noile restricții afectează în principal operatorii licențiați, în timp ce platformele ilegale continuă să opereze liber, există un risc ridicat ca activitatea de gaming să se mute din mediul reglementat, unde există mecanisme de protecție, către medii nereglementate”. 

Citează cazuri și consecințe din Lituania, Estonia și Grecia

Superbet susține că, în UE, doar Lituania, Estonia și Grecia au ridicat pragul legal al jucătorilor la 21 de ani. 

Superbet citează un studiu din Grecia, conform căruia 54,5% dintre persoanele care joacă pe piața neagră au indicat drept motiv restricțiile de pe piața oficială și procedurile mult mai relaxate ale operatorilor ilegali. 

AOJND: „Nu poți scoate Internetul din priză între anumite ore”

Asociația Organizatorilor de Jocuri de Noroc la Distanță (AOJND) este cea mai tranșantă în privința propunerii de restricționare a publicității online: „Ambele propuneri legislative au potențialul de a crea probleme sociale majore prin creșterea exponențială a celor care vor alege să joace pe site-urile nelicențiate, fără a beneficia de niciun fel de protecție, fie că este vorba de probleme de dependență sau de pierderea de sume substanțiale”. 

Punctual, despre propunerea de permitere a reclamelor online doar noaptea, AOJND spune: „Este imposibil de aplicat în practică! Așa cum a subliniat și CNA în observațiile sale asupra legii, nu poți scoate Internetul din priză între anumite ore. Site-urile nu pot fi ascunse între anumite ore”.

„Google, cât și Facebook permit reclame către operatori nelicențiați în România”

„Plus că, în acest moment, atât Google cât și Facebook permit reclame către operatori nelicențiați în România. O astfel de lege va duce de fapt la eliminarea completă a publicității către operatorii licențiați și la expunerea doar a celor fără licență”. 

„State membre precum Franța, Spania, Italia sau Danemarca au demonstrat că măsurile eficiente sunt cele care întăresc mecanismele de conformitate, supraveghere și responsabilitate socială, nu cele care restrâng excesiv activitatea operatorilor autorizați, generând migrarea către piața neagră”, insistă asociația condusă de Odeta Nestor, fosta șefă a ONJN. 

FEDBET: „Niciun motiv constituțional invocat. Iar piața neagră stă la pândă”

Federația Organizatorilor de Jocuri de Noroc (FEDBET), sub umbrela căreia s-au reunit asociațiile Romanian Bookmakers, Romslot și Rombet, susține că propunerea de majorare a vârstei minime nu este constituțională: 

„Legea conferă drepturi începând de la vârsta de 18 ani. Într-un stat de drept, orice măsură care restrânge exercițiul unor drepturi fundamentale ar trebui să fie impusă numai în situații cu totul și cu totul excepționale”.

„În acest sens, articolul 53 din Constituție impune motive de siguranță națională, ordine, sănătate ori pentru prevenirea unor calamități sau dezastre deosebit de grave”.

„Or, în cazul propunerii legislative despre care vorbim, niciunul dintre motivele expres și limitativ prevăzute de Constituție pentru aplicarea unei asemenea restrângeri nu este menționat. De asemenea, nu rezultă existența vreunui pericol iminent și imediat sau a vreunei crize sanitare care să justifice o astfel de măsură. Jocurile de noroc sunt activități legale, taxate și controlate strict de către statul român”. 

FEDBET avertizează că orice restricție semnificativă fără măsuri paralele împotriva pieței negre riscă să producă exact contrariul efectului dorit: „Există riscul ca obiectivul protecției să nu fie atins, ci doar să asistăm la o relocare a comportamentului de consum”. 

„În România există deja un cadru legislativ clar cu privire la accesul minorilor la jocurile de noroc”

Organizația punctează că „România nu se află într-o zonă de lipsă de reglementare, ci dimpotrivă, într-una cu reguli clare și mecanisme și instituții de control. În România există deja un cadru legislativ clar cu privire la accesul minorilor la jocurile de noroc. Acesta este interzis, iar membrii Federației noastre au toleranță zero față de orice abatere de la acest principiu”. 

În privința publicității, FEDBET are o poziție nuanțată: susține că limitările sunt „necesare și legitime într-un domeniu sensibil, ne dorim să fim un partener activ al statului în acest demers”, dar avertizează că „restricțiile totale riscă să slăbească vizibilitatea mediului reglementat și să creeze un avantaj indirect pentru piața neagră”.