Primaria Bucuresti a publicat Registrul Spatiilor Verzi. Desi sunt inventariati si arbori de pe domeniul privat, institutia isi insuseste doar inventarul de pe domeniul public. Vezi ce interese imobiliare sunt

Primaria Capitalei a afisat pe site „Registrul spatiilor verzi”, o harta navigabila pe care sunt marcati toti arborii si spatiile verzi de pe domeniul public din Bucuresti si care a costat circa doua milioane de euro. Registrul spatiilor verzi a fost publicat cu peste doi ani intarziere fata de momentul in care primarul Sorin Oprescu a anuntat ca este gata. Registrul este important pentru protejarea spatiilor verzi din oras deoarece in ultimii ani zeci de hectare de teren au fost defrisate si construite ulterior in lipsa acestui inventar. Practic, fara acest registru, spatiile verzi nu au avut oficial aceasta calitate, desi la fata locului erau arbori. O curiozitate a noului registru este ca Primaria sustine ca a inventariat doar arborii de pe domeniul public, desi pe harta afisata pe site figureaza si arbori de pe terenuri private. Pe o parte dintre terenurile private, trecute ca verzi in registrul spatiilor verzi, sunt mize imobiliare uriase, fiindca odata trecute ca spatii verzi, devin neconstruibile.

Vezi aici HARTA INTERATIVA a Registrului Spatiilor Verzi si cauta copacii de pe strada ta

Iata trei exemple:

terenul pe care se afla cladirea fostului restaurant „Cina” si unde proprietarii doresc sa construiasca doua blocuri
un teren de pe soseaua Kiseleff nr. 45, unde avocata Lucia Chereches vrea sa demoleze doua case de aproape 100 de ani si o copie in miniatura a gradinilor de la Versailles pentru a construi un ansamblu de blocuri
un spatiu verde din Piata Charles de Gaulle

Daca Primaria Capitalei si-ar insusi si inventarul de pe domeniul privat, pe care oricum trebuie sa-l faca potrivit legii, aceste spatii ar fi salvate.

Intr-un raspuns trimis la solicitarea HotNews.ro, reprezentantii Primariei Capitalei spun ca „Registrul Spatiilor Verzi” a fost publicat cu intarziere deoarece „postarea pe site-ul PMB a implicat resurse suplimentare hardware si software – care sa faca posibila postarea informatiilor. Resursele suplimentare hardware si software nu au implicat alte costuri”. Mai mult, reprezentantii institutiei spun ca desi acest document nu a fost postat pe site, el a fost operativ la nivelul Primariei Capitalei, iar persoanele interesate ar fi putut sa-l vada la sediul Primariei. ” Registrul Spatiilor Verzi din Municipiul Bucuresti a fost pus la dispozitia Primariilor si ADP-urilor de sector, Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului, Agentiei Teritoriale pentru Protectia Mediului, Garzii de Mediu si Administratiilor din subordinea PMB care administreaza spatii verzi”, sustin reprezentantii Primariei Capitalei.

Zeci de spatii verzi dintre blocuri au fost distruse in lipsa Registrului Spatiului Verzi. Vezi aici ce s-a intamplat in Cartierul Floreasca.

Desi pe harta afisata pe site-ul Primariei Capitalei – Registrul Spatiilor Verzi – sunt trecute si spatii de pe domeniul privat, reprezentantii Primariei Capitalei sustin in raspunsul trimis catre HotNews.ro ca „au fost masurate spatiile verzi apartinand domeniului public, definite conform Legii 24/2007 privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi din intravilanul localitatilor”.

De asemenea, pe site-ul Primariei scrie: „Conform Legii nr. 24/2007 privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi din intravilanul localitatilor (…) administratia publica locala are obligatia de a inventaria si spatiile verzi de pe domeniul privat cât si de a reactualiza registrului spatilor verzi ori de cate ori apar modificari.Prin urmare Municipalitatea Bucuresti îsi propune sa inventarieze si spatiile verzi situate pe domeniul privat, în acest mod fiind posibila stabilirea indicelui de spatiu verde total pe cap de locuitor în capitala”.

Interesant este ca pe o parte dintre terenurile private, care figureaza cu arbori pe „Registrul Spatiilor Verzi”, sunt proiecte imobiliare controversate, iar daca Primaria si-ar fi insusit acest inventar, ele ar fi devenit in mod oficial spatii verzi. Legea spatiilor verzi interzice construirea spatiilor verzi.

Un ansamblu de blocuri pe bd. Kiseleff

Registrul Spatiilor Verzi _Kiseleff 45

Foto: PMB

Pe terenul de circa 3000 de mp pe care se afla doua cladiri interbelice si o copie in miniatura a gradinilor de la Versailles, controversata avocata Lucia Chereches vrea sa construiasca cinci blocuri de cate patru etaje, proiect aflat in procedura de aprobare la Primaria Capitalei. Ca sa poata construi blocurile, Lucia Chereches a obligat prin hotarare judecatoreasca primarul Sectorului 1 sa emita autorizatii de desfiintare a caselor, pe 15.02.2011. Curtea de Apel Bucuresti a anulat definitiv si irevocabil autorizatiile de demolare pentru cele doua imobile construite in perioada interbelica, pe Soseaua Kiseleff 45 A si B, in iunie 2012. Procesul a fost initiat de Asociatia Salvati Bucurestiul. In paralel, proprietara Lucia Chereches a solicitat Asociatiei Salvati Bucurestiul si membrilor fondatori daune de 600.000 de euro pe motiv ca ONG-ul a lipsit-o de dreptul de folosinta a imobilelor de pe Soseaua Kiseleff 45, obtinand in instanta suspendarea si anularea autorizatiilor de desfiintare. Procesul se afla pe rol.

Desi instanta abia anulase autorizatiile de demolare, Directia de Cultura a Municipiului Bucuresti a dat, in luna octombrie 2012, un nou aviz pentru demolarea celor doua cladiri interbelice. Prin acest aviz, Directia de Cultura Bucuresti, o institutie care ar trebui sa apere patrimoniul construit din Romania, redeschide calea catre demolarea celor doua cladiri interbelice. Reamintim ca, dupa anularea autorizatiei de demolare in vara lui 2012, fiul proprietarei a incendiat una dintre cele doua imobile, dar pompierii au intervenit la timp si au reusit sa stinga focul.

Dupa emiterea avizului, urmatorul pas este emiterea autorizatiei de demolare. Interesant este ca, desi proiectul a fost discutat de Comisia Nationala a Monumentelor Istorice, avizul de demolare a fost dat de Directia de Cultura Bucuresti, o deconcentrata a Ministerului Culturii (o institutie de rang inferior). Mai exact, Directia de Cultura Bucuresti sustine ca a trimis documentatia pentru demolarea celor doua imobile Ministerului Culturii, pentru aprobari, dar institutia le-a returnat-o. In mod normal, daca un proiect este discutat de Comisia Nationala a Monumentelor Istorice, avizul este dat de Ministerul Culturii.

Un alt fapt interesant este ca in Certificatul de urbanism elaborat pentru documentatia de urbanism in baza careia ar urma sa se construiasca ansamblul de blocuri, Primaria Capitalei a uitat sa mentioneze ca terenul este spatiul verde desi el figureaza ca atare in Planul Urbanistic al Zonei Protejate. Si in Registrul Spatiilor Verzi sunt figurati arborii, printre care o specie rara de pini.

Nicusor Dan, presedintele Asociatiei Salvati Bucurestiul, a declarat pentru HotNews.ro la vremea respectiva ca a cerut Directiei de Cultura Bucuresti revocarea avizului si a deschis un proces pentru anularea actului administrativ. „Avizul dat de ei este identic cu cel anulat in instanta. Este penal sa dai un aviz identic dupa ce instanta l-a anulat pe cel de dinainte. Traim intr-un stat mafiot in care institutiile nu mai apara interesul public. Patrimoniul construit din Romania ar fi intr-o situatie mai buna daca Ministerul Culturii nu ar exista. Am trecut prin fata casei si niste oameni care stateau acolo mi-au spus ca una dintre case se va demola saptamana viitoare. Cealalta nu o pot demola deoarece acolo inca locuieste ambasadorul Germaniei”, a declarat Nicusor Dan pentru HotNews.ro.

Blocurile de la „Cina”

Registrul Spatiilor Verzi_Piata Revolutiei

Foto: PMB

Comisia Tehnica de Urbanism de pe langa Primaria Capitalei a avizat, in octombrie 2012, construirea a doua blocuri, unul de patru si altul de trei etaje, langa cladirea fostului restaurant „Cina”, vizavi de Ateneul Roman. In cel mai apropriat punct, intre imobilele noi si cladirea veche va fi o distanta de 6 metri. Casa in care se afla restaurantul „Cina” a fost construita in 1907 si are statutul de monument istoric. Potrivit Planului Urbanistic de Zona Protejata, curtea casei, unde ar urma sa fie construite blocurile, este spatiu verde. Si aici municipalitatea a uitat sa specifice asta in Certificatul de urbanism. Si pe Registrul Spatiilor Verzi pe acest teren sunt trecuti arborii de pe spatiul verde.

Proiectul de pe terenul fostului restaurant „Cina” este dezvoltat de compania Bucuresti Turism SA, investitorul de la fostul Hotel Bucuresti (Radisson Blu”. Restaurantul Cina se afla in zona protejata Calea Victoriei, langa cladiri monument de importanta nationala. Potrivit regulamentului zonei protejate, inaltimea maxim admisa in zona este 22 metri.

Bloc de trei etaje in Piata Charles de Gaulle

Registrul Spatiilor Verzi_Piata Cherles de Gaulle,Foto: PMB

Pe un teren de circa 2000 de mp din Piata Charles de Gaulle, un investitor privat (Maria Sindile) vrea sa construiasca un bloc de trei etaje. Potrivit Planului Urbanistic de Zona Protejata, spatiul este trecut ca zona verde. In Certificatul de Urbanism nu se specifica acest lucru. In Registrul Spatiilor Verzi parcela figureaza ca spatiu verde.

Istoricul Registrului Spatiilor Verzi

Municipalitatea inntentiona sa realizeze Registrul Spatiilor verzi inca din 2007. Primaria Capitalei a anuntat ca a finalizat cadastrul verde la sfarsitul lunii iunie 2011. Conform documentului, capitala are 23,21 metri patrati de spatiu verde pe cap de locuitor, iar cea mai mare suprafata de spatii verzi este in sectorul 1 – 77,19 mp/cap de locuitor. Pana in 2013, cantitatea de spatiu verde pe cap de locuitor, potrivit normelor Uniunii Europene, trebuie sa ajunga la 26 mp.

Potrivit Primariei Capitalei, masuratorile care au stat la baza întocmirii “Cadastrului Verde” s-au efectuat în conformitate cu Ordinului MDLPL nr.1549/2008, pentru aprobarea Normelor tehnice pentru elaborarea Registrului Local al Spatiilor Verzi din Intravilanul Localitatilor, cu modificarile si completarile ulterioare.

Pe baza acestor masuratori a fost elaborate harti digitale (structura GIS) care contin date privind:

– arborii ocrotiti;

– suprafetele spatiilor verzi compacte situate pe terenurile apartinând domeniului public al Municipiului Bucuresti (parcuri, gradini, scuaruri, baze sportive etc.);

– arborii izolati plantati pe aliniamentele arterelor de circulatie, pe terenurile institutiilor administratiei publice, ale institutiilor de învatamânt public, ale institutiilor de cultura, ale ansamblurilor de locuinte, ale lacasurilor de cult, ale cimitirelor etc.;

– terenurile degradate de pe teritoriul Municipiului Bucuresti care pot fi amenajate ca spatii verzi.

www_server_root = ‘http://worker.contentchannel.ro/player’; if(typeof flowplayer == ‘undefined’) { document.write(”); } var domain = document.domain; var domain_split = domain.split(‘.’); var cHannel_domain = domain_split[domain_split.length-2] + „.” + domain_split[domain_split.length-1]; document.write(unescape(„%3Cscript src=’http://worker.contentchannel.ro/player/singleplayer_max/fdb03c8cc75bec1ff599eba1ccb74bd4/”+ cHannel_domain +”‘ type=’text/javascript’%3E%3C/script%3E”));

Primaria Bucuresti a publicat Registrul Spatiilor Verzi. Desi sunt inventariati si arbori de pe domeniul privat, institutia isi insuseste doar inventarul de pe domeniul public. Vezi ce interese imobiliare sunt

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”