Primaria Capitalei a dat dispozitiile de expropriere pentru pasajul de la Ciurel si largirea strazii Fabrica de Glucoza

Primarul interimar al Capitalei, Razvan Sava, a dat dispozitiile de expropriere pentru terenurile afectate de Pasajul de la Ciurel si de largirea strazii Fabrica de Glucoza. In cazul Pasajului de la Ciurel se vor expropria 39 de proprietati aflate intre str. General Petre Popovat si str. Amilcar C. Sandulescu – valoarea estimata a acestora fiind de 22 milioane lei. Pentru largirea strazii Fabrica de Glucoza, intre Sos. Petricani si bd. Barbu Vacarescu, se vor expropria 34 de proprietati, valoarea estimata fiind de circa 50 milioane lei. Exproprierile de la Ciurel permit practic continuare lucrarilor la pod, realizate in proportie de 50%, potrivit reprezentantilor municipalitatii, iar la Fabrica de Glucoza, deblocarea lucrarii, care trebuia inceputa inca din 2010. Totusi, in acest caz este putin probabil ca lucrarea sa fie inceputa in 2016 deoarece inca nu s-a finalizat licitatia pentru desemnarea constructorului.

Exproprieri Ciurel by Catiusa Ivanov

Exproprieri Fabrica de Glucoza by Catiusa Ivanov

La strada Fabrica de Glucoza cele mai mari sume sunt primite de urmatoarele persoane/firme, care au si cea mai mare suprafata de teren:

– Editura Adevarul care va primi pentru 2150 mp de teren si constructii circa 8,2 milioane lei;

– Dumitrescu Tanti Virginica si Ciorobea Adrian care primesc pentru circa 8000 mp de teren circa 18 milioane lei;

Dumitrescu Tanti Virginica si Ciorobea Adrian sunt cunoscuti pentru cumpararea mai multor drepturi litigioase pentru terenuri aflate in prodecura de retrocedare. Acestia au devenit celebri datorita unui schimb de ternuri care a avut loc in 2005. Adrian Ciorobea si Tanti Virginica au cumparat drepturile litigioase de la mostenitorii de drept ai unui teren de 9,3 hectare care se afla pe fundul Lacului Plumbuita si in Parcul Plumbuita.

Fiindca nu li s-a putut retroceda parcul si lacul, au primit in compensare un teren de aproape trei ori mai mare pe strada Fabrica de Glucoza, nr. 6-8, respectiv, 23,4 hectare. Punerea in posesie a fost facuta de primarul interimar de la vremea respectiva, Razvan Murgeanu, prin Dispozitia nr. 4.175 din 04.04.2005. O parte din acest teren este acum cumparat de primarie cu 41,4 milioane lei. Citeste aici mai mult despre schimbul de terenuri.

De ce s-a blocat largirea strazii Fabrica de Glucoza

Primaria Capitalei a decis sa largeasca strada Fabrica de Glucoza, inca din 2010, aceasta lucrare fiind necesara pentru preluarea traficului de pe autostrada A3 Bucuresti – Ploiesti, atunci cand ea va intra in Capitala. Tot in 2010, Consiliul General al Municipiului Bucuresti (CGMB) a aprobat culoarul de exproprieri si despagurile – 163 milioane lei. Lucrarea nu a inceput, in 2014 s-a modificat legislatia, iar hotararea prin care s-au aprobat indicatorii tehnico-economici si exproprierile trebuia re-aprobata.

Primaria a redus suma necesara exproprierilor de la 163 milioane lei la 60 milioane lei, insa proiectul a fost reaprobat abia in primavara anului 2015 din cauza scandalului dintre partidele politice din CGMB si conducerea primariei, consilierii fiind nemultumiti de costul mare al exproprierilor.

In bugetul pe anul 2015 au fost prevazuti pentru aceasta lucrare circa 55 milioane lei. Primarul de la acel moment al Capitalei, Sorin Oprescu, aflat acum in arest la domiciliu, a declarat in mai multe randuri ca lucrarile de largire a strazii Fabrica de Glucoza vor incepe in 2015, existand bani in buget pentru lucrare. Cu toate acestea, reprezentantii municipalitatii s-au apucat abia in luna octombrie 2015 sa faca exproprierile, iar licitatia pentru desemnarea constructorului inca nu a fost finalizata, cel mai optimist termen pentru inceperea lucrarii fiind primavara lui 2016, daca nu vor fi contestatii. Daca sunt contestatii, tinand cont si de faptul ca in iunie sunt alegeri locale, lucrarea ar putea incepe abia in 2017.

Intre timp insa, pe 18 decembrie 2015, Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania a semnat contractul pentru constructia a celor 3 km din autostrada Bucuresti – Ploiesti care intra in Capitala prin zona Petricani. Contractul de proiectare si executie a fost atribuit Asocierii Asocierii Aktor – EuroContruct Trading 98 si are o durata de implementare de 22 de luni. Valoarea totala a contractului este de 129.180.727,51 lei fara TVA, finantarea fiind asigurata de la bugetul de stat. Autostrada A3, intre Ploiesti si Bucuresti trebuia terminata in 2012, insa au ramas de facut 3 kilometri din tronsonul Bucuresti – Moara Vlasiei, la intrarea in Bucuresti, contractul cu constructorul fiind reziliat. Anul trecut ANADNR a facut o noua licitatie pentru continuarea lucrarii.

Ce prevede proiectul de largire a strazii Fabrica de Glucoza, pana la intersecttia cu bd. Barbu Vacarescu:

– Largirea la patru benzi a 1,8 km de strada;

– Reconfigurarea intersectiilor pa care soseaua Fabrica de Glucoza le traverseaza si racordarea la viitoarea intersectie cu sens giratoriu a autostrazii A3 Bucuresti „Ploiesti” Brasov;

– Asigurarea scurgerii apelor prin prevederea unei canalizari pluviale precum si prin repozitionarea gurilor de scurgere existente in zonele cu canalizare existent;

– Reamenajarea spatiilor verzi si a trotuarelor;

– Asigurarea iluminatului stradal;

– Lucrari de instalatii electrice, instalatii pentru gaze;

Pentru aceasta lucrare Primaria Capitalei este dispusa sa dea maxim 110 milioane lei fara TVA, iar termenul de finalizare este de 18 luni incepand de la data atribuirii contractului.

Despre Pasajul de la Ciurel

Pasajul de la Ciurel este finalizat in proportie de 50% si va fi gata la finalul acestui an, spun reprezentantii municipalitatii. Acesta face parte din strapungerea spre A1. Lucrarile au inceput in 2010, insa din cauza unor litigii si a lipsei de bani, s-a blocat.

Primaria Capitalei a castigat recent procesul in care un cetatean cerea anularea autorizatiei de construire emise de municipalitate pentru pasajul de la Ciurel pe motiv ca aceasta ar fi fost emisa ilegal, in regim de urgenta, desi nu era nicio urgenta. La finalul anului trecut, Tribunalul Bucuresti a decis anularea autorizatiei de construire emisa in 2014 de Primaria Capitalei pentru pasaj. Instanta arata ca nu era nici o urgenta, asa cum este ea definita de lege. Primaria Capitalei a facut recurs, iar pe 11 aprilie 2016, Curtea de Apel Bucuresti a dat dreptate institutiei, decizia fiind definitiva.

Procesul a fost pornit de un cetatean din zona, Mihai Danes, nemultumit de faptul ca piciorul podului se inalta la cativa metri de proprietatea lui si ii afecteaza viata si dreptul la prooprietate. „Nu sunt nemultumit pentru ca nu sunt expropriat ci pentru ca viata mea si a familiei mele este tulburata de actiuni ilegale care sunt scuzate de interesul „public ” in detrimentul interesului meu”, spune Mihai Danes.

Mihai Danes a castigat in instanta, in iulie 2012, si anularea primei autorizatii de construire a pasajului, emisa de municipalitate in regim de urgenta, desi nu era nicio urgenta. In noiembrie 2013, sentinta a devenit definitiva. Primaria nu a tinut cont de decizia instantei si a emis o alta autorizatie, continuand lucrarile, Danes a atacat-o si pe aceasta in instanta, iar la inceputul anului 2014 a fost emisa si cea de-a treia, in baza careia se lucreaza acum, dar care a fost si ea anulata la prima instanta, in octombrie 2015. La recurs, Primaria a castigat.

In februarie 2013, si Planul Urbanistic Zonal care stabileste traseul drumului a fost suspendat in instanta de un grup de cetateni din zona care nu sunt de acord cu acest proiect. Tribunalul Bucuresti a anulat pe 4 noiembrie 2014 Planul Urbanistic Zonal care stabileste traseul drumului expres spre Autostrada A1, ce ar urma sa porneasca de la Ciurel si sa ajunga la autostrada, dincolo de soseaua de centura. In acest PUZ este trecut inclusiv Pasajul de la Ciurel. Procesul a fost intentat de mai multe familii care detin proprietati pe traseul acestei artere. Sentinta nu este definitiva.