​Primaria Capitalei va decide in acest an daca face autostrada suspendata in parteneriat public privat sau va concesiona investitia

Primaria Capitalei va face in 2015 un studiu pe baza caruia sa deciza daca „autostrada suspendata” (inelul median), promisa de primarul Sorin Oprescu inca de acum 7 ani, va fi facuta in parteneriat public privat sau prin concesiune. Pentru realizarea studiului, Consiliul General a alocat 1 milion de lei.

Primarul Sorin Oprescu vroia 5 milioane pentru realizarea studiului, insa consilierii au taiat din suma. Edilul sef a declarat la inceputul acestui an intr-un interviu acordat Hotnews.ro ca a gasit investitor pentru realizarea autostrazii suspendate, o firma sud – coreeana. Oprescu a spus ca investitia evaluata la circa 1,6 miliarde de euro va fi facuta pe banii investitorului privat, ce va fi desemnat in urma unei licitatii, iar pentru a circula pe ea, bucurestenii vor plati o taxa de cel mult 20 de euro/an, astfel firma recuperandu-si banii.

„Am gasit investitorul pentru autostrada suspendata, niste sud coreeni. O vom face in parteneriat public-privat. Sigur, vom face o licitatie, dar ne-am bucurat ca oamenii au fost dispusi sa faca asta si s-au asigurat de fonduri. Vom face licitatia imediat ce Consiliul General al Municipiului bucuresti va aproba studiul de oportunitate. Planul Urbanistic Zonal este aprobat. La licitatie poate vor participa si alte firme. Autostrada suspendata este al patrulea inel de circulatie si va uni toate cele trei autostrazi – A1, A2 si A3 – si DN1.Returnarea banilor va veni din mentenanta si urmeaza ca in momentul in care se va circula pe ea, bucuresteanul sa plateasca o buvinieta de cel mult 20 de euro pe an, dupa primele socoteli”, a declarat Oprescu la vremea respectiva.

In campania electorala din 2008, Sorin Oprescu, candidat la primarie, promitea bucurestenilor ca va face in 2 ani o autostrada suspendata care va traversa Capitala de la Nord la Sud pentru a scapa urbea de traficul sufocant. Dupa ce a fost ales primar general, Oprescu a mutat proiectul autostradazii suspendate la sol, pe bd. Buzesti, unde se faceau lucrari de largire a strazii, pana la Vasile Parvan. Intrucat presa si electoratul nu au fost multumiti de aceasta varianta, dupa 4 ani de mandat Oprescu a prezentat alt proiect – inelul median al Capitalei – o sosea de 13,5 km, paralela cu inelul de cale ferata, intre Colentina si Lacul Morii. Acest proiect a fost aprobat de Consiliul General al municipiului Bucuresti in noiembrie 2013 si costa nu mai putin de 1,6 miliarde de euro. Intrucat este o suma colosala pentru bugetul Capitalei, Oprescu a declarat ca o va face cu investitori chinezi. Dupa noiembrie 2013 nu s-a mai auzit insa nimic de proiect.

Proiectul inelului median este realizat de un consortiu de 5 birouri de proiectare: Proiect Bucuresti, Ecoterra, Metroul SA, Western Outdoor si Alpha Studio. Acest consortiu a fost desemnat in urma unei licitatii publice, valoarea de proiectare fiind de circa 12 milioane de lei. La firmele Wester Outdoor si Alpha Studio sunt actionari doi dintre membri Comisiei Tehnice de Urbanism de pe langa Primaria Capitalei: Sorin Gabrea si Vlad Cavarnali.

Traseul autostrazii suspendate, aprobat in 2013 de Consiliul general:

– autostrada suspendata incepe de la capatul Soselei Colentina, la intersectia cu calea ferata, si continua de o parte si de alta a caii ferate, cate un sens de circulatie pe fiecare parte, pana la intersectia cu Soseaua Stefanesti si Soseaua Andronache. Aici, inelul median ramane la sol, iar peste el este construit un pasaj suprateran care leaga Soseaua Andronache cu Soseaua Stefanesti.

– la circa 100 de metri de aceasta intersectie, pe partea cu Cimitirul Andronache, se construieste un pasaj suprateran, de circa 900 metri lungime, pentru a traversa cimitirul. Partea inelului din Nordul caii ferate ramane la sol.

– dupa terminarea pasajului, inelul de pe ambele parti ale caii ferate merge la sol inca 500 de metri, pana la intersectia cu Autostrada Bucuresti Brasov. Si aici inelul ramane la sol, iar autostrada il va traversa printr-un pasaj suprateran conectat prin bretele cu acesta. Dupa aceasta intersectie, inelul mai merge inca circa 700 de metri la sol, paralel cu Pepiniera Petricani, pe ambele parti ale caii ferate.

– la intersectia cu Soseaua Petricani, inelul ramane la sol, iar Soseaua Petricani il sub-traverseaza. De asemenea va mai exista un al doilea pasaj subteran, care il subtraverseaza pe primul, si care face legatura intre soseaua Petricani si inel. La aceasta intersectie, proiectantii au prevazut si o gara. La circa 600 metri de aceasta intersectie urmeaza intersectia cu Soseaua Pipera Tunari. Inelul ramane la sol iar Soseaua Pipera-Tunari il traverseaza prin pasajul suprateran existent.

– dupa aceasta intersectie inelul mai merge circa 900 de metri la sol pana la intersectia cu strada Avionului, care va fi largita. Aici, inelul ramane la sol, iar strada Avionului il traverseaza printr-un pasaj suprateran.

– la circa 200 de metri de intersectia cu strada Avionului, partea inelului aflata la Nordul caii ferate intra in subteran. Partea Sudica ramane la sol pana dupa intersectia cu bulevardul Aerogarii, dupa care va intra si ea in subteran. Linia de cale ferata ramane la suprafata si este traversata de bd Aerogarii si Soseaua Nordului prin doua pasaje supraterane. Pasajul de la bd Aerogarii deja exista. Cele doua ramuri ale inelului median, o data intrate in subteran vor subtraversa parcul Herastrau si vor iesi din nou la suprafata, cu ambele sensuri pe partea de Nord a caii ferate, inainte de intersectia cu bd. Poligrafiei. Tunelul lung are circa 3 km, iar cel scurt 2,2 km. Relatiile intre inel si bd Poligrafiei se vor face prin doua pasaje, unul subteran pentru directia E si unul suprateran pentru directia Vest.

– dupa ce iese la suprafata, inelul isi continua traseul pe langa calea ferata pana la intersectia cu Calea Grivitei pe care o va supratraversa prin modificarea podului existent.

– la intersectia cu liniile de cale ferata, inelul le va traversa printr-un pasaj suprateran si va forma un mare nod rutier. Aici proiectantii au discutat si amplasarea unei gari internationale. Dupa traversarea liniilor de cale ferata inelul va intra pe bd. Constructorilor si ajunge in Soseaua Virtutii la Piata Crangasi. Proiectantii au propus si varianta de a ocoli Lacul Morii pe la Vest, ca sa existe o alternativa la Soseaua Virtutii si sa ajunga in viitoarea penetratie spre A1.