Primariile au introdus taxa pe apa de ploaie

Taxa se plateste o data cu intretinerea si este ascunsa sub numele de “taxa pentru transportul si epurarea apelor meteorice” *Un metru cub de apa de ploaie poate ajunge chiar la 10.000 de lei/persoana.

De pe lista zecilor de taxe pe care romanii trebuie sa le plateasca nu a scapat nici taxa pe apa de ploaie.

Chiar daca nu apare nicaieri sub aceasta denumire, taxa se incaseaza si nu e chip de a scapa de ea. Pe hartie apa de ploaie se traduce in precipitatii meteorice. Mai exact spus, fiecare dintre noi plateste pentru apa cazuta din cer. Aceasta noua taxa se adauga la seria aberanta de taxe si impozite care face din tara noastra o veritabila campioana europeana in domeniu.

Desi nu este prea onorant, trebuie sa recunoastem ca la prostie suntem in top. Pentru a demonstra acest lucru, este suficient sa amintim taxa pe magar, de exemplu. Din aceeasi serie incredibila face parte si taxa pe apa de ploaie.

Cetatenii raman uimiti atunci cand realizeaza ca factura lor la intretinere cuprinde si o taxa pe apa de ploaie. Pentru ca aceasta taxa este de-a dreptul aberanta, ea a fost ascunsa sub denumirea de “taxa pentru transportul si epurarea apelor meteorice”.

In Romania, ploile cad dupa stas-uri

Desi locatarii nu inteleg cum de trebuie sa plateasca si pentru apa cazuta din cer, autoritatile au gasit o explicatie si pentru acest lucru. Astfel, reprezentantii regiilor de gospodarire comunala spun ca prin taxa pe apa meteorica cetatenii platesc faptul ca apa, odata ajunsa pe sol, este preluata prin sistemul de canalizare al orasului.

Edilii afirma ca fara achitarea unei astfel de taxe strazile oraselor ar balti dupa fiecare ploaie, ceea ce este de fapt adevarat pentru ca la fiecare ploaie mai serioasa strazile marilor orase devin veritabile fluvii. In acest context, rezulta ca taxa pe apa de ploaie este o mare teapa.

De fapt, avand in vedere faptul ca banii incasati de la populatie nu sunt folositi in scopul declarat, putem spune ca este vorba chiar de o frauda.

Totusi, indiferent de ce cred oamenii in legatura cu aceste explicatii, taxa pe apa de ploaie se aplica din plin. Desi, dupa datele prezentate de Administratia Nationala de Meteorologie, precipitatiile din tara noastra au un ritm haotic si e greu de stabilit o cantitate anume, calculul taxei pe apa de ploaie se face dupa reguli foarte stricte.

Astfel, Institutul Roman de Standardizare s-a ocupat de realizarea unui STAS dupa care este stabilit nivelul taxei pe apa de ploaie. Potrivit acestuia, fiecarui oras i-a fost stabilita o cota de precipitatii cuprinsa intre 200 si 500 de litri cazuti anual pe metrul patrat. Spre exemplu, in Bucuresti, oamenii platesc 0,2 mc/mp/an, ceea ce inseamna o cota lunara de 2.380 de lei de persoana.

Sunt, insa, si zone unde, asa cum am spus, cota de apa de ploaie ajunge chiar la 500 de litri de persoana, motiv pentru care taxa pe apa de ploaie poate ajunge chiar si la 10.000 de lei.

Platim aerul din canal

Cum multi vad, dar putini cunosc, taxa pe apa meteorica trece neobservata de multi dintre locatari. Cand realizeaza insa ca trebuie sa dea bani pentru apa cazuta din cer, reactiile nu intarzie sa apara:

“N-am inteles de ce trebuie sa platesc apa de ploaie!”, se plange un locatar. Nici explicatia data de autoritati acestei taxe nu il multumeste. “Deja platim un serviciu de canalizare si alte taxe la primarie. Nu vad de ce mai e nevoie sa mai platesc alta taxa si pe apa de ploaie. Nu mai stiu ce sa inventeze sa ne ia banii”, se lamenteaza locatarul.

Administratorii blocurilor se plang de faptul ca baremurile au fost stabilite in anii cei mai ploiosi. “Cotele au fost stabilite in anii cand a plouat foarte mult si raman valabile chiar daca ani la rand este seceta”, explica Mariana Calota, administrator intr-un bloc din Bucuresti.

“Bani incasati de pomana”

Nici presedintele Federatiei Asociatiilor de Proprietari, Radu Opaina, nu este de acord cu modul in care se calculeaza taxa. “Se incaseaza fie ca ploua, fie ca nu si asta nu e normal. Ar trebui sa varieze de la o luna la alta in functie de precipitatiile inregistrate de ANM.

Dupa cum se calculeaza acuma, inseamna ca de fapt platim o taxa pentru aerul care circula prin canale”, ne-a declarat acesta. El este de parere ca cetatenii platesc degeaba aceasta taxa atata timp cat, dupa fiecare ploaie, canalizarea orasului nu poate face fata.

Nimic nu se pierde, totul se plateste

In ceea ce priveste apa potabila, autoritatile au ajuns la concluzia ca nimic nu se pierde. Conform acestei teorii, totul se plateste. Astfel, pe de-o parte, locatarii achita contravaloarea apei ce curge la robinet. Aceeasi cantitate mai este inca o data taxata in momentul in care se scurge prin canalizare.

Practic, chiar daca o familie ar bea toata apa care o ia de la robinet, tot va fi nevoita sa o mai plateasca o data ca apa menajera.

Romania, campioana europeana la taxe aberante

Lista taxelor aberante este destul de lunga, astfel ca taxa pe apa de ploaie aproape ca ar putea trece neobservata. De-a lungul timpului s-a consemnat o taxa de ghicit intr-o comuna de langa Baia Mare sau taxa pe magar, in Galati.

Fostul ministru de Finante Decebal Traian Remes a intentionat introducerea unei taxe pe scaun la restaurant, iar la Iasi s-a propus introducerea unei taxe pentru mersul pe bicicleta. De asemenea, tot in Iasi este in vigoare taxa pe copac, pe care sunt obligati sa o plateasca tinerii casatoriti.

Trecand in revista toate aceste aberatii, putem spune ca au ramas netaxate doar mersul pe jos si respiratul, dar nu trebuie sa disperam, imaginatia bolnava a perceptorilor autohtoni putand nascoci oricand alte biruri.

In functie de “debitele apelor meteorice“

In prezent, Legea 326/2001 a serviciilor publice de gospodarire comunala, ca si Legea 634/2002 de aprobare a Ordonantei Guvernului nr.

32/2002 privind reorganizarea si functionarea serviciilor publice de alimentare cu apa si canalizare reglementeaza serviciul de canalizare si epurare a apelor meteorice, in timp ce STAS-ul 1846-90 stabileste metodele de determinare a debitelor de canalizare, inclusiv a „debitelor de ape meteorice”.

Toate aceste reglementari legale demonstreaza ca serviciul de canalizare si epurare a apelor meteorice este un serviciu distinct in cadrul activitatilor de gospodarire comunala.

Conform metodologiei descrise in STAS-ul 1846 – 90, elaborat de Institutul Roman de Standardizare, la determinarea debitelor de ape meteorice se tine seama de regimul precipitatiilor, relieful si conditiile de scurgere, ca si de permeabilitatea suprafetelor canalizate.