Primele reacții din Parlament după dezvăluirile Recorder și Snoop. Mai mulți deputați USR cer demisia lui Pahonțu

Mai mulți parlamentari USR reacționează după dezvăluirile Recorder și Snoop și îi cer demisia șefului SPP, Lucian Pahonțu.

Dezvăluirile despre Lucian Pahonțu „mă revoltă”, a declarat joi Cătălin Drulă, deputat și fost președinte al USR, care cere plecarea șefului SPP. „Demisia sau demiterea lui Pahonțu e un prim gest reparatoriu, absolut necesar”, afirmă el.

„La fel cum mă revoltă că avem servicii secrete de capul lor, fără control civil real. Conduse de militari! Și conduse timp de 20 de ani de aceeași persoană cum e cazul dlui. Pahonțu”, spune Drulă într-o postare pe Facebook.

El susține că „nu l-am cunoscut niciodată pe dl. Pahonțu (și mă bucură asta), dar i-am auzit numele menționat pe holuri cu teamă sau subînțeles. E de notorietate acuzația că serviciul condus de el culege informații despre cei protejați”.

Ungureanu: „De ce îl păstrează pe acest individ întunecat la Cotroceni?”

Și deputatul USR Emanuel Ungureanu se întreabă, într-o postare pe Facebook, „ce caută un criminal din regimul Ceaușescu la Cotroceni?”.

El spune că a inițiat o lege de limitare a puterii șefilor de servicii din România, care a fost blocată la comisia de Apărare a Senatului „de către o apropiată a SRI, senatoarea pesedisto-penelistă, Nicoleta Pauliuc”.

„De ce îl păstrează Nicușor Dan pe acest individ întunecat la Cotroceni?”, se mai întreabă el.

Apoi, îi cere președintelui să îl elibereze din funcție „pe acest individ malefic și procurorii să-l cerceteze pentru crime împotriva umanității!”.

Dimitriu: „Statul nu a avut niciodată curiozitatea să verifice trecutul acestui om”

„Ofițerul Pahonțu din trupele de represiune ale lui Ceaușescu conduce astăzi un serviciu secret al României. Frumoasă organigrama securistanului în care continuăm să trăim”, a scris miercuri și deputatul Alexandru Dimitriu pe Facebook.

El afirmă că statul „nu a avut niciodată curiozitatea să verifice trecutul acestui om, deși legea îl obliga, iar arhivele care ar putea lămuri cine a tras în oameni în decembrie 1989 au fost închise pentru încă un secol“.

„Convocarea CSAT și eliberarea acestei funcții, în procedura prevăzută de lege. România nu poate fi condusă cu un picior în 2026 și cu celălalt în noaptea de 21 decembrie 1989”, a spus el.

„Dacă se confirmă aspectele susținute în respectivul document al Recorder, se impune schimbarea sa imediată din funcția de director SPP. Cred că datorăm asta victimelor Revoluției, dar și generațiilor viitoare în general, o claritate asupra tuturor acestor aspecte. 36 de ani după evenimentele din 1989, nu se poate ca orice instituție publică din România, dar mai ales un serviciu secret, să fie condusă de către o persoană care se afla, la vremea respectivă, pe partea cealaltă a baricadei”, a declarat joi și Cristian Seidler, purtătorul de cuvânt al USR.

Snoop: Generalul Pahonțu nu a depus nici acum, după 18 ani de la intrarea în vigoare a legii, declarația pe proprie răspundere că nu a făcut poliție politică

De asemenea, site-ul de investigații Snoop a descoperit cum au subminat Lucian Pahonțu și SPP procesul legal, astfel ca timp de 18 de ani generalul să nu primească din partea CNSAS nicio decizie, albă sau neagră, privind calitatea de lucrător al Securității.

Verificarea din oficiu a lui Pahonțu de către CNSAS nu a început „cu prioritate”, în 2008, odată cu intrarea în vigoare a noii Legi a deconspirării.

CNSAS poate demara verificarea din oficiu doar dacă Pahonțu depune o declarație pe proprie răspundere, impusă de lege, a argumentat Consiliul. 

Prin aceasta, șeful SPP ar trebui să-și asume, sub sancțiunea falsului în declarații, dacă a fost sau nu lucrător sau colaborator al Securității.

Declarațiile șefilor de servicii și ale adjuncților lor trebuie depuse la „șeful instituției din care fac parte”, conform legii. Adică generalul Lucian Pahonțu trebuia să depună declarația la directorul SPP Lucian Pahonțu, în 30 de zile de la numirea în funcție, spune legea. 

Deși lipsa declarației a împiedicat verificarea din oficiu, aceasta a început la cererea unei persoane fizice. Cercetarea durează de 18 ani, pentru că presupune verificări în arhivele altor instituții, care nu trimit mereu informațiile, a descoperit site-ul de investigații Snoop.

Iar legea nu spune ce instituție ar trebui să aplice sancțiuni și nici nu le precizează.