„Prin voi înșivă”. USR față cu Moldova

Uniunea Salvați România pare să fi rămas într-o măsură apreciabilă tot Uniunea Salvați Bucureștiul. În noul Birou Național al USR, recent ales la Congresul de la Timișoara, din 24 de membri, 10 (zece) sunt din București, câte doi din Brașov, Cluj, Sibiu și Timiș, iar câte unul din Neamț, Constanța, Brăila, Argeș, Arad și Diaspora. Din cei șapte vicepreședinți, trei sunt din București. Mai trebuia puțin și bucureștenii dominau în mod absolut structura de conducere a USR.

Din Moldova este un singur membru în Biroul Național al USR, Iulian Bulai, din filiala Neamț, care s-a clasat pe locul 1 ca nr. de voturi și a devenit și vicepreședinte, unul din cei șapte amintiți. Dar e singurul din regiune intrat în BN. Singur din cele opt județe ale Moldovei.

În urmă cu multe luni, în perioada în care partidele își desemnau candidații pentru europarlamentare, am vorbit cu un prieten despre lipsa moldovenilor pe locurile eligibile ale USR. Nu-i dau numele prietenului meu userist pentru că nu asta contează aici. La această observație, el mi-a spus că meritocrația contează în alegerile derulate în USR. Și că asta este o valoare liberală (trimiterea era la convingerile mele).

I-am spus atunci prietenului meu userist că dincolo de teoria cu meritocrația, în privința acestor alegeri este vorba de rețea, dar mai ales de notorietate. Iar notorietatea n-are nicio legătură cu meritocrația. Dar niciuna.

De aceea și câștigă bucureștenii în număr mare și mereu când competițiile politice sunt bazate exclusiv pe notorietate, chiar dacă mascată în meritocrație. În cazul USR este vorba și de faptul că încă sunt mai ales „între ei”, în centrul lor de putere, cu atât mai mult cu cât știm că așa a și pornit USB-ul (Uniunea Salvați Bucureștiul). În primul rând ei apar în media cu vizibilitate națională, mai ales la televiziuni, pentru că sunt acolo tot timpul. Urmează ardelenii, care au „lipici” din motive diverse, și de autoidentificare, și de rețea.

Organizația USR Iași a făcut un scor foarte bun la alegerile europarlamentare, iar recent a avut candidat la președinția USR. Și asta în pofida faptului că organizația de aici nu s-a prea văzut în stradă, scorul din mai a.c. a fost dat de tendința națională de vot în orașele mari, universitare, cu industrii creative, cu ceva investiții. Tendință care era una antiPSD, cum s-a văzut la Iași în timpul marilor mitinguri din 2017 și 2018, dar și în timpul contramanifestațiilor din 20 aprilie și 9 mai 2019.

O observație de structură politică: fără oameni, fără solidarități nu poți construi o organizație cu influență durabilă la nivel local, cu atât mai mult la nivel regional și național. Doi dintre useriștii de la Iași au concurat pentru un loc în Biroul Național, unul dintre ei trecut în organizația de Vrancea, dar niciunul nu a obținut ce și-ar fi dorit. O structură politică puternică nu există fără idealuri, nici fără compromisuri rezonabile, nici fără muncă în echipă. Nu știu cine va învăța „lecția”.

Cam aceeași situație e și la alte partide „naționale”, spre exemplu la PNL. Nici acolo moldovenii nu reușesc să fie influenți. La alegerile europarlamentare nici un penelist din Moldova nu a prins vreun loc eligibil. Tot „meritocrație” era și acolo, spun cei disciplinați din interior – inclusiv „ienicerii” din Moldova – și grăbiți să scuze orice decizie a celor aflați momentan în fruntea grupării politice.

Citeste intreg articolul si coemnteaza pe Contributors.ro