Principalii factori care determină multinaționalele să se retragă din Rusia

Fie că sunt constrânși de sancțiuni, sub presiunea provocărilor logistice, fie că denunță conflictul sau își protejează imaginea: anunțurile se înmulțesc de la multinaționale care pleacă sau își suspendă activitatea în Rusia, de la grupul petrolier BP până la gigantul suedez de mobilă Ikea, scrie AFP.

„A face afaceri cu Rusia va deveni din ce în ce mai puțin corect și rezonabil din punct de vedere politic. Dimpotrivă, riscul reputațional se amplifică dincolo de riscul geopolitic legat de conflict și de riscul economic legat de sancțiuni”, spune pentru AFP Sylvie Matelly, director adjunct al organizației Iris (Institutul de relații internaționale și strategice).

Probleme logistice

Multe companii se confruntă cu perturbări logistice ale comerțului global legate de conflictul ruso-ucrainean și sancțiuni împotriva Moscovei.

„Având în vedere contextul actual inerent sancțiunilor internaționale, companiile sunt expuse unui risc semnificativ de-a lungul lanțurilor lor de aprovizionare”, observă Philippe Métais și Elodie Valette, avocați asociați cu firma Bryan Cave Leighton Paisner.

Odată cu suspendarea de joi a activităților sale în Rusia, unde este unul dintre principalii angajatori occidentali, și în Belarus, Ikea a luat o decizie care afectează 15.000 de angajați, 17 magazine și trei unități de producție.

Sectorul auto este, de asemenea, foarte afectat de probleme logistice, iar cele mai mari două grupuri din lume, Toyota și Volkswagen, au suspendat producția în Rusia „până la noi ordine”.

„În conformitate cu sancțiunile în vigoare”

Pentru anumite sectoare precum aviația și finanțele, consecințele sancțiunilor economice luate împotriva Rusiei au fost rapide. Pentru că orice încălcare a acestora poate duce uneori la sancțiuni foarte mari pentru companii.

În sectorul aerian, în timp ce Uniunea Europeană și Canada au interzis exportul de aeronave, piese și echipamente din industria aeronautică în Rusia, Airbus și-a suspendat serviciile de asistență către companiile aeriene ruse, precum și furnizarea de piese de schimb, „în conformitate cu sancțiunile internaționale în vigoare”, la fel ca Boeing.

Dintre emitenții de carduri de plată, americanii Visa, Mastercard și American Express au luat măsuri pentru a împiedica băncile rusești să-și folosească rețelele, din nou ca urmare a aplicării sancțiunilor.

Sancțiunile împotriva Moscovei sunt „atât de largi și atât de intense încât echivalează cu un embargo total”, a estimat joi Volker Treier, șeful comerțului exterior la Camera Germană de Industrie (DIHK). Drept urmare, „este vorba acum în mare măsură de lichidare a afacerii”, adică de abandonarea acesteia, potrivit acestuia.

Responsabilitate socială

Responsabilitate socială, denunțarea războiului, problema reputației, unele companii preiau și ele conducerea.

„Contestarea responsabilității corporative cântărește din ce în ce mai mult pe deciziile lor strategice”, observă Sylvie Matelly.

Guvernul ucrainean nu a ezitat să provoace în mod direct marile companii occidentale, cerându-le să taie legăturile cu Moscova, prin intermediul rețelelor de socializare.

Acesta a fost cazul Apple și al șefului său, Tim Cook. Marți, Apple a anunțat că a suspendat vânzarea tuturor produselor sale în Rusia după ce a oprit exporturile în țară săptămâna trecută și a limitat anumite servicii, cum ar fi soluția de plată Apple Pay.

„Toate aceste grupuri mari sunt preocupate în primul rând de responsabilitatea socială (CSR)”, crede Philippe Métais. „Această consecință CSR este o componentă pe care companiile stabilite în teritoriile ruse și ucrainene o au neapărat în vedere”, adaugă colega sa Elodie Valette.

În Statele Unite, unde presiunea opiniei publice este puternică, companiile din toate sectoarele și-au anunțat retragerea sau suspendarea, cel puțin temporar: vineri a fost rîndul grupul de microprocesoare Intel și al platformei de închiriere turistică Airbnb.

Printre anunţuri mai recente, grupul francez de lux Hermès, „foarte preocupat de situaţia actuală din Europa”, a decis vineri să „închidă temporar” magazinele din Rusia.

În acest proces, numărul unu mondial în LVMH de lux, concurentul său Kering și casa Chanel au luat decizii similare.

Energia în prima linie a sancțiunilor

Sectorul energetic, extrem de strategic pentru State și în care occidentalilor le este mai complicat să ia sancțiuni, a înregistrat o avalanșă de anunțuri.

Acest lucru a fost inițiat duminică de gigantul petrolier britanic BP, care și-a anunțat despărțirea de gigantul rus Rosneft, în care deține un pachet de 19,75%.

„Decizia de a părăsi Rosneft va fi foarte costisitoare pentru BP, dar consiliul șocat a simțit clar că nu are de ales decât să plătească un preț mare și să-și distanțeze afacerea de agresiunea rusă”, a comentat Susannah Streeter, analist la Hargreaves Lansdown.

Decizia a fost urmată de British Shell, Norwegian Equinor (67% controlat de statul norvegian), ExxonMobil…

La rândul său, francezul TotalEnergies, care generează 3 până la 5% din veniturile sale totale în Rusia, „nu va mai furniza capital pentru noi proiecte” în țară, fără a menționa o retragere.