PRO ȘI CONTRA: Doi foști judecători CCR se contrazic pe amendamentul propus de PSD la legea ANI. „Nu e în regulă, îi dă afară pe toți «Fritzii»”, spune unul dintre ei

Tudorel Toader și Augustin Zegrean au explicat, pentru publicul HotNews, ce cred despre amendamentul PSD la legea ANI, cel care l-ar exclude pe Dominic Fritz. Toader susține că prevederea e constituțională, pentru că legea e civilă și nu retroactivează. Zegrean o numește „absolut neconstituțională”, invocând articolul 15 din Constituție. Care sunt argumentele lor.

Tudorel Toader spune că forma actuală a legii ANI „nu are probleme de constituționalitate”. 

„A picat la primul vot, l-au reintrodus, dar e același lucru. De ce? Pentru că este lege civilă, nu penală. Legile civile nu retroactivează, spre deosebire de legile penale mai favorabile”, a mai spus el. 

Toader: „Nu înseamnă că legea e retroactivă”

Fostul ministru al Justiției a explicat că, după ce trece de Parlament, legea trebuie să fie promulgată, apoi să fie publicată în Monitorul Oficial, să intre în vigoare și apoi se aplică.  

„Când se aplică legea, se constată că, precum spunea Agenția Națională de Integritate, ar fi 203 de astfel incompatibil și în conflicte de interese. Atunci, pentru ei este această prevedere nouă în lege, că le încetează mandatul în care se află, chiar dacă incompatibilitatea, conflictul au vizat un mandat anterior, eventual de altă natură. Și nu înseamnă că legea e retroactivă”, mai spune Tudorel Toader.

Tudorel Toader a fost ministru al Justiției în guvernele Grindeanu, Tudose și Dăncilă și fost judecător CCR în perioada 2006 – 2016. El a fost, de asemenea, membru în Comisia de la Veneția, rector al Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași, specialist în drept constituțional. În prezent, Toader este avocat.

„Statul n-are nevoie să țină în funcții publice oameni care au sfidat legea” 

Toader a declarat că statul „n-are nevoie să țină în funcții publice oameni despre care s-a dovedit că au sfidat legea, adică fiind în incompatibilități sau în conflicte de interese”.

Apoi, fostul judecător CCR a invocat decizii mai vechi ale Curții care spun că „o lege civilă nu are caracter retroactiv, chiar nici atunci când modifică o lege aflată în vigoare. Pentru că modifică tot pe viitor. Vine legea, repet, găsește pe cineva «cu antecedență», adică o incompatibilitate, un conflict și zice noi, statul, nu-i vrem în funcție pe el cu astfel de antecedente”.

Tudorel Toader mai spune că înțelege că discuția se concentrează în jurul lui Dominic Fritz, dar că „el era acela care spunea, fără penali în funcții publice”. 

Zegrean îl contrazice pe Toader: „E absolut neconstituțională”

Pe de altă parte, Augustin Zegrean, care a fost președinte al Curții Constituționale spune că legea „îi dă afară pe toți «Fritzii»”.

„Este o prostie. Este absolut neconstituțională legea. Nu se poate să treacă așa din Parlament. Și dacă va trece, va fi atacată de cineva la Curte și Curtea Constituțională, dacă mai are un strop de minte, o va declara neconstituțională”, a declarat el. 

Apoi, Zegrean invocă articolul 15 al Constituției:

„Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile”.

Augustin Zegrean explică faptul că legea dispune numai pentru viitor, cu excepțiile menționate de Legea Fundamentală. 

Augustin Zegrean a fost președintele Curții Constituționale a României în perioada 2007 – 2016. Anterior, fusese deputat și senator pe listele Partidului Democrat. 

„Nu se poate așa ceva”

„Asta este o lege civilă, nu este o lege penală. Ea Chiar dacă ar fi o lege penală ar fi mai nefavorabilă, tot nu s-ar aplica pentru trecut. Ai fost condamnat pentru o lege, nu mai poți să schimbi condamnarea pentru o lege diferită după ce fapta a fost judecată. Nu se poate”, spune Augustin Zegrean. 

Zegrean a declarat pentru HotNews că dacă legea trece de Parlament în forma actuală, neschimbată, „Parlamentul poate fi considerat neîntreg la cap”. 

Întrebat despre argumentul invocat în mod repetat de PSD, anume că încetarea de drept a mandatului, chiar și pentru persoanele cu o decizie definitivă primită înainte de intrarea în vigoare a legii, este o consecință legală a conflictului sau incompatibilității, nu o sancțiune, Zegrean repetă:  

„Atunci când a apărut condamnarea nu există sancțiunea asta”. 

El spune că niciun argument nu poate să „înfrângă principiul ca legea dispune numai pentru viitor” și oferă un exemplu practic:

„Când eram profesor, le spuneam studenților că dacă nu ar exista principiul, aș da o lege care ar anula toate căsătoriile. Nu se poate așa ceva”. 

Ce prevede amendamentul PSD

Legea menită să reformeze Agenția Națională de Integritate reprezintă un jalon în PNRR și valorează 770 de milioane de euro. 

Parlamentarii se află la a doua încercare de a o adopta. Săptămâna trecută proiectul a fost respins la Senat, for decizional, pentru că parlamentarii USR și PNL au decis să nu îl susțină din cauza amendamentului introdus de PSD care prevedea că persoanele care au primit o decizie definitivă cu privire la starea de incompatibilitate sau de conflict de interese înainte de a intra în vigoare legea își vor pierde funcția. 

Proiectul a fost redepus, iar la comisia juridică de la Camera Deputaților, social-democrații au integrat în noua lege, cu voturile AUR, un amendament similar. Proiectul a trecut de plenul Camerei și a ajuns la Senat, unde va fi dezbătut miercuri.

Cum poate fi sesizată Curtea Constituțională

Surse din USR au explicat pentru HotNews că dacă nu vor reuși să elimine amendamentul comisia juridică de la Senat, care se reunește în ședință miercuri la ora 12:00, senatorii USR nu o vor vota nici la plen. Așa cum au făcut săptămâna trecută. 

Aceleași surse din rândul parlamentarilor USR spun că iau în calcul să atace legea la CCR. 

Curtea poate fi sesizată cu privire la constituționalitatea unei legi cu susținerea a 50 de deputați sau a 25 de senatori. USR are 40 de deputați și 19 senatori. 

Când ajunge pe masa președintelui, Nicușor Dan poate să promulge legea, să o retrimită legea în Parlament pentru a fi modificată sau să sesizeze CCR.