Procesul fraților Tate poate începe. Tribunalul București a constatat legalitatea rechizitoriului DIICOT

Tribunalul București a respins vineri, 26 aprilie, drept neîntemeiate cererile și excepțiile invocate de Andrew și Tristan Tate, precum și de cele două complice ale lor, și a dispus că procesul în care cei patru sunt acuzați de trafic de influență poate începe. Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu apel.

„În baza art. 345 alin.1 C.proc.pen. respinge ca neîntemeiate cererile şi excepțiile formulate de inculpații TATE III EMORY ANDREW, TATE TRISTAN, NAGHEL GEORGIANA-MANUELA şi RADU ALEXANDRA-LUANA. În baza art. 346 alin. 2 C.proc.pen. constată competenţa şi legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. 1305/D/P/2022 din data de 15.06.2023 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – DIICOT – Structura Centrală, Secţia de Combatere a Criminalităţii Organizate, prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților”, a decis Tribunalul București.

„Constată legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală și dispune începerea judecății în cauză”, se menționează în decizia judecătorilor publicată pe portalul justiției.

Avocații inculpaților au acum trei zile la dispoziție pentru a depune apel.

Frații Tate, trimiși în judecată de DIICOT pentru trafic de persoane, grup infracțional și viol

Frații Andrew și Tristan Tate și cele două complice au fost trimiși în judecată în iunie 2023 pentru constituirea unui grup infracțional organizat în vederea comiterii pe teritoriul României, dar și al altor state, precum Statele Unite ale Americii și Marea Britanie, a infracțiunii de trafic de persoane.

Procurorii au efectuat cercetări privind implicarea celor patru în săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată (față de fiecare inculpat în parte au fost reținute astfel: patru acte materiale, trei acte materiale, şase acte materiale și, respectiv, cinci acte materiale raportat la numărul de persoane vătămate), viol în formă continuată (două acte materiale), acces ilegal la sistem informatic, alterarea integrității datelor informatice, instigare la lovire sau alte violențe și lovire sau alte violențe.

DIICOT a precizat că grupul infracțional s-ar fi constituit la începutul anului 2021, scopul fiind traficarea de persoane pe teritoriul României, dar şi al altor țări.

„Persoanele vătămate au fost recrutate de cetățenii străini, prin inducere în eroare cu privire la intenția de a întemeia o relație de căsătorie/concubinaj și existența unor sentimente reale de iubire (metoda loverboy). Acestea au fost ulterior transportate și adăpostite în imobile din județul Ilfov unde, prin exercitarea de acte de violență fizică și constrângere psihică (prin intimidare, supraveghere constantă, controlul și invocarea de pretinse datorii), au fost exploatate sexual de membrii grupului prin obligarea la manifestări pornografice în vederea producerii și difuzării prin intermediul unor platforme de socializare de materiale având un astfel de caracter. Cele 7 persoane vătămate identificate pe parcursul urmăririi penale au fost supuse la executarea unei munci, în mod forțat, în scopul obținerii de beneficii financiare importante constând în sumele de bani încasate ca urmare a accesării materialelor de către utilizatorii platformelor”, potrivit comunicatului DIICOT.

Dintre cele 7 persoane vătămate care au fost exploatate sexual de grupul infracțional organizat, trei s-au constituit parte civilă în procesul penal.

Cu privire la infracțiunea de viol s-a reținut că, în luna martie 2022, o persoană vătămată a fost constrânsă de unul dintre inculpați, prin exercitarea de violențe fizice și presiuni psihice, să întrețină în mod repetat relații sexuale (două acte materiale), mai arată DIICOT.

„Referitor la infracţiunile de acces ilegal la sistem informatic şi alterarea integrității datelor informatice s-a reţinut că, în luna octombrie 2021, unul dintre inculpaţi a accesat fără drept sistemul informatic aparținând uneia dintre persoanele vătămate şi a postat pe contul de socializare aparținând acesteia materialele pe care le-a obținut în această modalitate, care o înfăţişau pe aceasta în ipostaze compromițătoare.

Cu privire la infracţiunile de instigare la lovire sau alte violențe, respectiv lovire sau alte violențe, s-a reţinut faptul că, în luna octombrie a anului 2021, în scopul „pedepsirii” uneia dintre persoanele vătămate, care a refuzat să continue realizarea de materiale cu caracter pornografic şi a solicitat să i se permită plecarea din imobilul aflat în judeţul Ilfov, la instigarea unuia dintre inculpaţi, un alt inculpat a exercitat acte de violenţă asupra persoanei vătămate”, mai explică DIICOT.

Procurorii au cerut confiscarea mai multor bunuri mobile şi imobile.

Frații Tate nu au voie să părăsească România

În luna august, fraţii Tate au scăpat de arestul la domiciliu, fiind plasaţi sub control judiciar, cu mai multe interdicţii, printre care şi aceea de a depăşi limita teritorială a judeţului Ilfov şi a municipiului Bucureşti doar cu încuviinţarea prealabilă a instanţei.

Cei doi fraţi britanici au cerut în septembrie 2023 în instanţă permisiunea să plece din România, cu obligaţia de a nu părăsi limita teritorială a Europei.

Un magistrat de la Tribunalul București le-a respins cererea, dar le-a dat voie să se deplaseze pe întreg teritoriul României.

Curtea de Apel București a respins, în decembrie, solicitarea fraților Tate de a li se permite să iasă din România. Motivul invocat de cei doi britanici a fost ca mama lor ar fi suferit un atac de cord.

Citește și:

• „O să le fac sclave pe c***** astea”: Interceptări din rechizitoriul împotriva fraților Tate
• „Ce culoare are Bugatti-ul tău?” Despre fascinația fraților Tate în rândul tinerilor și răspunsul la întrebarea: Cine i-a transformat în eroi?
• Cine este Andrew Tate, milionarul controversat care a spus că s-a mutat în România ca să scape mai ușor de acuzațiile de viol