Peste 100 de procurori din București și alte 13 județe au dat parchetele în judecată, începând cu anul 2024, arată datele centralizate de HotNews de pe portalul instanțelor de judecată. Ei cer creșterea salariilor lunare de la 20.000 de lei la 32.000 de lei, adică la nivelul celor de Parchetul European. În acțiunile deschise, procurorii se plâng că muncesc mai mult decât omologii lor detașați la Parchetul European, dar că sunt plătiți mai prost. Până în prezent, instanțele care s-au pronunțat au respins cererile procurorilor, dar aceștia au contestat deciziile. 

• Ziarul de Iași a relatat marți despre demersul procurorilor DNA de la Iași. HotNews a descoperit că procese similare au fost intentate de procurori din cadrul DNA și DIICOT în mai multe județe din țară. 

Procurori din cadrul structurilor DNA și DIICOT din mai multe județe au dat în judecată încă de anul trecut parchetele unde își desfășoară activitatea, cerând alinierea salariilor cu cele ale procurorilor români delegați la Parchetul European. 

Au salarii de 4.000 de euro. Vor o creștere de 1.400 de euro 

„Un procuror cu funcţie de execuţie din cadrul DNA cu vechime în muncă şi în funcţie între 15 şi 20 de ani încasează un salariu lunar net de aproximativ 20.000 lei, în timp ce un procuror european delegat din România încasează un salariu lunar net de aproximativ 32.000 lei”, au scris procurorii în acțiunile comune deschise la tribunale împotriva parchetelor la care își desfășoară activitatea.  

Mai exact, procurorii cer o creștere a salariului cu aproximativ 1.400 de de euro – de la echivalentul a 4.000 de euro la 6.400 de euro. 

Lista dosarelor deschisă de procurori în instanță este lungă, aliniindu-se demersului peste 100 de procurori DNA și DIICOT din București, Brașov, Constanța, Iași, Oradea, Ploiești, Pitești, Suceava, Satu Mare, Sibiu, Oradea, Târgu Mureș, Teleorman, arată datele centralizate de HotNews. 

Pe lângă procurorii anticorupție și cei antimafia, au început să ceară salarii de „procuror europen” și procurori din cadrul curților de apel. Un astfel de caz se înregistrează la Târgu Mureș, unde 11 magistrați ai Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași.

Pe lângă creșterea salariilor, procurorii vor și plata retroactivă a diferențelor salariale, a dobânzilor și penalităților, începând cu 1 iunie 2021, data la care și-a început activitatea Parchetul European (EPPO).

Procurori români, detașați la Parchetul European din 2021 

În 2021, când a devenit operațional Parchetul European, Ministerul Justiției a declanșat procedura privind recrutarea procurorilor români în vederea detașării la Parchetul European.

Cei selectați urmau să investigheze cazurile de fraude din fondurile europene săvârșite pe teritoriul României, cu prejudicii mai mari de 10.000 euro, respectiv 10 milioane de euro în cazurile de fraudă în materie de taxă pe valoarea adăugată (TVA) la nivel transfrontalier. 

Instituția este condusă de fosta șefă a anticorupției din România, Laura Codruța Koveși.

Procurorii români detașați la EPPO își desfășoară activitatea pe teritoriul României, în cadrul a patru birouri teritoriale (București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara). 

Procurorii de la DNA și DIICOT reclamă că au volum de muncă mai mare decât cei de la Parchetul European 

În acțiunile deschise pe rolul tribunalelor, procurorii DNA și DIICOT cer să li se aplice acelaşi norme ca si colegii lor delegați la Parchetul european, motivând că „prestează aceeaşi muncă”.

Cei de la DNA s-au plâns că au un volum de dosare cu fraude europene mai mare decât cel instrumentat de procurorii români detașați la Parchetul European. În susținerea cauzei lor, procurorii au depus în instanță și rapoartele de activitate ale DNA din perioada 2021-2023.

„Ponderea majoritară a cauzelor în materia fraudelor cu fonduri europene a fost în continuare instrumentată de DNA, iar nu de EPPO. Totodată, se observă că numărul cauzelor evocate de procurorii europeni delegaţi din România  este în medie sub o treime din cele care-i sunt înaintate de DNA”, scrie în acțiunile deschise de procurori în instanțe.

Susțin că sunt discriminați salarial 

Procurorii care au dat în judecată parchetele, chemând în instanță și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, susțin că sunt discriminați salarial. 

Ei spun că fac parte din acelaşi corp de magistraţi naţionali ca și cei detașați la Parchetul European, îşi desfăşoară activitatea tot în România, efectuează urmărirea penală cu privire la acelaşi tip de infracţiuni, aplică aceleaşi reguli interne de procedură, sunt sprijiniţi de aceleaşi categorii de personal, sesizează aceleaşi instanţe de judecată, precum și că li se plătesc contribuţiile fiscale tot de unitatea de parchet de unde provin.

Majoritatea proceselor deschise de procurori se află încă pe rolul instanțelor de fond. Au fost însă și cazuri în care a venit decizia în prima instanță. Tribunalele din București, Dâmbovița, Covasna, Iași, Sibiu au respins acțiunile procurorilor. 

Aceștia au făcut însă contestație, iar procesele se află acum la instanțele de apel. 

Primele decizii în instanță privind „discriminarea salarială”

În motivarea hotărârilor soluționate până în prezent, consultate de HotNews, judecătorii  subliniază că discriminarea invocată de procurori este „speculativă” și că, în realitate, diferenţele de salarizare dintre cele două categorii de procurori provin din dispoziţiile legale distincte în baza cărora aceştia sunt salarizaţi. 

Mai exact cei de la parchetele din România sunt plătiți potrivit reglementărilor naționale, cei de la Parchetul European, potrivit celor europene.

„Discriminarea invocată de reclamanţi în raport de veniturile procurorilor europeni delegaţi din România este utilizată printr-un raţionament juridic speculativ, neputând exista niciun fel de discriminare decât în condiţiile în care, în sfera aceloraşi dispoziţii imperative ale unui act normativ, două persoane aflate în aceeaşi situaţie şi în aceleaşi circumstanţe primesc un tratament juridic diferit, iar diferenţa nu poate fi susţinută de argumente obiective. Or, în cazul de faţă se poate constata că reclamanţilor, procurori în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, le-au fost aplicate întocmai dispoziţiile legale privind salarizarea categoriei profesionale din care fac parte, fără nicio distincție sau privilegiu, beneficiind de acelaşi tratament juridic ca întreg personalul din cadrul sistemului naţional de justiţie. Deși reclamanţii recunosc faptul că procurorii europeni delegaţi sunt salarizaţi de către Parchetul European, susţin că sunt discriminaţi prin remunerarea cu salarii mai mici”, au motivat judecătorii Tribunalului Iași în hotărârea pronunțată pe 27 iunie. 

Decizia a fost redactată pe 9 octombrie, iar pe 17 octombrie procurorii DNA Iași au atacat-o cu apel.

Salariile din justiție prin mii de procese

Cazul procurorilor DNA, DIICOT care cer alinierea salariilor cu ale colegilor detașați la Parchetul European nu este unul singular. 

În ultimii 20 de ani, magistrații români și-au majorat singuri veniturile, pronunțând sute de hotărâri judecătorești prin care i-au impus statului obligația de a le plăti mai mulți bani decât fuseseră prevăzuți de lege, invocând discriminarea, au scris jurnaliștii de la Rise Project.

Între ianuarie 2013 și noiembrie 2022, creșterile salariale pe care magistrații și le-au acordat singuri după ce au dat statul în judecată au fost de 1,13 miliarde de euro.

 Sumele au continuat să crească. În 2024 obligațiile de plată stabilite personalului din justiție prin hotărâri judecătorești depășind 1,4 miliarde de euro, potrivit investigației Rise Project despre evoluția salariilor personalului din Justiție.