Procurorii au extins cercetarile in dosarul "Erata" pentru fals intelectual si uz de fals

Procurorii Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie au extins cercetarile in dosarul „Erata” cu privire la fapta, sub aspectul savarsirii infractiunilor de fals intelectual si uz de fals.

Potrivit unui comunicat al Parchetului General, citat de Agerpres, in septembrie 2014, procurorii au dispus inceperea urmaririi penale in acest dosar cu privire la savarsirea infractiunii de abuz in serviciu, iar la data de 8 iunie s-au extins cercetarile pentru fals intelectual si uz de fals.

Intr-un comunicat transmis joi, Parchetul General a adus unele precizari cu privire la modul de constituire si obiectul dosarului „Erata”, ca urmare a aparitiei in spatiul public a unor informatii „neconforme cu realitatea”.

Astfel, dosarul aflat in lucru la Sectia de urmarire penala si criminalistica din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost constituit la data de 30 septembrie 2013, ca urmare a plangerii penale formulate de catre Constantin Creanga.

Prin rezolutia emisa la data de 11.10.2013, procurorul de caz a dispus neinceperea urmaririi penale fata de sase judecatori ai Curtii Constitutionale – Augustin Zegrean, Aspazia Cojocaru, Petre Lazaroiu, Mircea Stefan Minea, Iulia Antonela Motoc si Puskas Valentin Zoltan -, sub aspectul savarsirii infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, retinand incidenta dispozitiilor art. 228, alin. (4), rap. la art. 10, litera a) din Codul de procedura penala anterior (fapta nu exista).

Impotriva solutiei de neincepere a urmaririi penale adoptate in cauza, Constantin Creanga a formulat plangere, ce a fost respinsa ca neintemeiata prin rezolutia emisa la data de 26.11.2013 de catre procurorul sef al Sectiei de urmarire penala.

Ulterior, prin sentinta penala nr. 529/04 iunie 2014, pronuntata in dosarul nr. 5748/1/2013 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, instanta a admis plangerea formulata de Constantin Creanga impotriva rezolutiei din 11 octombrie 2013, solutia atacata fiind desfiintata, iar cauza trimisa Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, in vederea efectuarii de cercetari cu privire la plangerea formulata.

„Instanta de judecata a retinut ca, in speta, desi exista obligatia de a desfasura o ancheta efectiva, nu au fost luate masuri rezonabile pentru investigarea faptelor reclamate. Cu toate ca obligatia investigarii faptelor este una de mijloace si nu de rezultat, in cazul de fata lipseste ancheta insasi (nu exista niciun mijloc de investigare a plangerii). In consecinta, desi plangerea formulata nu este, in mod vadit lipsita de baza factuala (se intemeiaza pe constatari publicate in M.Of. nr. 616 din 27 august 2012), solutia de neincepere a urmaririi penale, prin care se constata inexistenta faptelor, nu decurge din administrarea unor probe care sa infirme sustinerile petentului”, transmite Parchetul General.

Pe 29 iulie 2014, dosarul ajunge la Parchetul General, iar prin ordonanta din data de 2 septembrie 2014, s-a dispus inceperea urmaririi penale cu privire la fapta, sub aspectul savarsirii infractiunii de abuz in serviciu, iar pe 8 iunie 2015 s-au extins cercetarile, sub aspectul savarsirii infractiunilor de fals intelectual si uz de fals.

In acest dosar, au fost audiati pana acum, in calitate de martori, presedintele CCR, Augustin Zegrean, Horatius Dumbrava (membru al CSM), Toni Neacsu (fost judecator CSM), judecatorul constitutional Tudorel Toader si fostii judecatori CCR Acsinte Gaspar si Ion Predescu.

Procurorii Parchetului General au redeschis un dosar in care investigheaza modul in care judecatorii Curtii Constitutionale au emis in anul 2012 o decizie privind organizarea referendumului pentru demiterea fostului presedinte Traian Basescu.

Pe 2 august 2012, CCR a adoptat o hotarare cu privire la organizarea referendumului, insa a constatat ca din acea hotarare lipsea temeiul legal in baza caruia urma sa fie stabilit numarul total al alegatorilor care trebuiau sa-si exprime optiunea la referendumul organizat deja pe 29 iulie 2012.

Dupa publicarea hotararii, a fost adaugata o erata prin care se mentiona faptul ca vor fi luate in calcul toate persoanele cu drept de vot, si anume peste 18 milioane de romani.

Prin aceasta erata a fost blocata initiativa Guvernului de a efectua un mini-recensamant pentru a-i scoate de pe listele electorale permanente pe romanii plecati din tara de mai mult timp.

Erata respectiva a fost intocmita si semnata de judecatorul Stefan Minea, cel care a trimis adresa de publicare catre Guvern si Monitorul Oficial.

Pe baza acestei erate, referendumul a fost invalidat, deoarece din totalul de 18.292.464 de persoane inscrise in listele electorale permanente au participat la vot 8.459.053 de persoane (46,24 %), astfel ca nu a fost atins pragul de participare, de cel putin jumatate plus unu din numarul persoanelor inscrise in listele electorale permanente.

Ulterior, trei dintre judecatorii CCR de la acea vreme – Ion Predescu, Acsinte Gaspar si Tudorel Toader – au declarat ca nu au fost consultati cu privire la intocmirea acelei erate, ei sustinand ca referendumul trebuia validat, intrucat cele 18.292.464 persoane inscrise in listele electorale permanente, numar luat in considerare la adoptarea hotararii de validare, nu reflecta structura si dimensiunea corpului electoral actual.

In opinia lor, din listele electorale permanente trebuiau scazute persoanele de cetatenie romana cu domiciliul in strainatate, precum si cele cu actele de identitate expirate.