Profitorii de criză: „A produce 60 sau 70 de mii de măști pe zi este ca și cum ai tipări bani“, spune un producător chinez

În vreme ce toată planeta tremură sub spectrul noului virus, se nasc și prosperă profitorii de criză. Asemănători profitorilor de război. Întotdeauna, în astfel de situații unii pierd mult sau enorm, poate și viața, iar alții se umplu de bani. Am fost întrebată în legătură cu soluțiile de criză Coronavirus, ale statului german. Acestea sunt, ca și în SUA, de a pompa bani publici în economie, pentru ca aceasta să nu se prăbușească. Iar ca urmare a unor astfel de măsuri, impozitele și dările contribuabilului vor crește, negreșit, în timp ce bursele și oportuniștii prind aripi.

Contextul uman

Oamenii de rând, în vremea crizei Corona și a stărilor de urgență instituite, își rezolvă problemele cum pot. Își pun măști pe față, stau la metri distanță de confrații lor, dezinfectează cu osârdie, își protejează sănătatea, cu mijloace mai mult sau mai puțin empirice. Își fac stocuri de alimente, medicamente și alte prime necesități. Își scot bani de la bancă sau fac împrumuturi pentru neprevazutele cumpărături și vremuri incerte. Se întreabă, în fiecare zi, ce restricții vor mai veni. Se întreabă cât vor mai lucra și primi salariu, dacă între timp nu sunt deja șomeri. Încearcă să își țină familia pe linia de plutire și copiii cât mai feriți de impactul asupra vieților lor tinere, neîncercate de astfel de privațiuni.

Dramatismul perioadei prin care trecem are o dimensiune a sănătății fizice, însă învăluie și psihicul uman. Este știut că nu poți trăi „nealterat”, sub teroarea unei amenințări imprevizibile ca durată. Pagubele create de criza Corona vor fi imense la nivel global, dar și, pentru foarte mulți, la nivel personal. Însă am încredere în vitalitatea speciei umane, care a dovedit, în repetate rânduri, că se poate regenera după dezastre. Pe principiul, pe care nu îl citez cu plăcere, deoarece a devenit un loc comun: „ce nu te ucide, te face mai puternic“. Așa va fi, probabil. Vom mai vedea.

Modelul chinez și sud-coreean

Momentan, cert este că, în plină „pană“ a unor industrii, a transporturilor, etc., chinezii fac măști ca și cum ar tipări bani. E normal? Este firesc? Mie mi se pare revoltător. Adică, în fabricile de măști, combinezoane, diverse medicamente și alte remedii ale unui virus pornit, se pare, chiar de la ei, chinezii și coreenii lucrează la foc continuu și inundă piață europeană cu echipamente de protecție, pentru care statele își desfac adânc băierile pungii, pentru a le achiziționa. Fără licitații publice uneori, eludând astfel și regulile de funcționare ale economiei de tip capitalist, din vremuri normale. Însă acum s-a decretat că nu sunt vremuri normale. Sub noul imperativ al fricii de virus, regulile achizițiilor publice se rescriu.

Din câte se observă, încep să se rescrie și regulile DGPR, ba chiar și ale libertății de exprimare și ale altor drepturi constituționale. Și s-ar putea să fie doar un început. Dar să revin la chinezi și la coreenii care, între timp, au devenit „un model de acțiune în lupta contra Coronavirusului“, chiar și pentru o parte din decidenții din politica germană.

Din informațiile radioteleviziunilor regionale NDR, WDR și ale Süddeutsche Zeitung, Ministerul de Interne german ar „forța, printr-o strategie pe hârtie aflată în regim confidențial, cea mai mare posibil lărgire a capacităților de testare”, după model sud-coreean. E vorba de un scenariu „Worst Case“, în care zeci de milioane de cetățeni din Germania s-ar putea infecta. Este o cifră menționată anterior și de cancelarul Angela Merkel, care acum s-a autoizolat la domiciliu, după ce a fost vaccinată de un medic suspect de Covid-19. Își poate imagina cineva atâta neglijență în securizarea și protejarea sănătății unei instituții, cum este Cancelarul german?

Deriva companiilor germane

În timp ce Merkel mai apare doar pe ecran, situația pentru managerii germani a devenit îngrozitoare. După cum menționează institutul ifo pentru analiza economiei, de la Universitatea din München, indicele ifo al climatului de afaceri s-a prăbușit de la 96,0 puncte în februarie, la 86,1 puncte în martie. Aceasta este cea mai puternică scădere înregistrată vreodată de la reunificarea germană și cea mai mică valoare, din iulie 2009 încoace. „Așteptările companiilor s-au întunecat, ca niciodată.

Evaluările situației actuale s-au agravat considerabil. Economia germană este în șoc”, se scrie într-un comunicat ifo. De la publicarea sa preliminară din 19 martie, când s-a situat la 87,7 puncte, indicele climatului de afaceri a scăzut cu încă 1,6 puncte. Evaluările situației actuale au scăzut de atunci cu 0,8 puncte și așteptările cu 2,3 puncte. În industria prelucrătoare, indicele a scăzut la cel mai scăzut nivel din august 2009 și cel mai puternic, din istoria Germaniei reunificate. Scăderea așteptărilor este cea mai precipitată, în 70 de ani de sondaje industriale. Indicele a scăzut pe toate ramurile industriei, în unele cazuri considerabil.

Multe companii și-au anunțat planurile de reducere a producției. În sectorul serviciilor, indicatorul climatului de afaceri a înregistrat cea mai mare scădere, iar în comerț, acesta s-a prăbușit. Comercianții cu amănuntul și farmaciile au fost excepții pozitive. În construcții, indicele a scăzut relativ moderat. Companiile sunt încă satisfăcute de situația lor actuală, însă perspectivele s-au agravat. Din unele discuții concrete, am aflat cât de precară se arată situația și în agricultură germană, în această primăvară. E vremea semănaturilor, nu peste foarte mult timp a recoltării de căpșuni, sparanghel și alte legume de sezon. Pe lucrătorii sezonieri care duceau greul activității agricole, în special din România și din Polonia, momentan nu se poate conta, deoarece granițele sunt închise, în mare parte. Unii din Germania s-au gândit la trimiterea pe câmp a personalului din restaurantele, barurile, saloanele de masaj și tatuaj acum închise. Este oare o soluție care va funcționa? Nu știm. Știm însă altceva, care funcționează deja.

Ca și cum ai tipari yuani

Producerea măștilor de protecție respiratorie este una dintre cele mai căutate activități, de la izbucnirea virusului Corona. Companiile chineze produc cu viteză maximă pentru piața mondială și sunt fericite de pe urma vânzărilor record. Doar un exemplu: la apogeul focarului Corona din China, la începutul lunii februarie, compania lui Guan Xunze a construit o nouă fabrică de măști de protecție facială, în doar unsprezece zile. De atunci, în cinci centre de producție se produce fără încetare, deși numărul de noi infecții cu virusul a scăzut semnificativ în Republica Populară, conform datelor oficiale.

În schimb, numărul infecțiilor la nivel mondial este în creștere. O afacere profitabilă pentru producătorii chinezi de măști. Potrivit relatărilor apărute în presă germană, Guan a expediat deja peste un milion de măști în Italia, unde pandemia Corona este devastatoare. Shi Xinghui este, de asemenea, unul dintre cei 8.950 de producători din China care, conform platformei Tianyancha, specializată în datele companiilor, a început să producă măști doar în primele două luni ale anului. „Profitul pe o mască este acum câțiva cenți”, spune directorul de vânzări al unui producător de măști din orașul industrial Dongguan, din provincia Guangdong, citat de t-online.de, din surse AFP.

În trecut, era mai puțin de un cent. „A face 60.000 sau 70.000 de măști pe zi este ca și cum ai imprima bani”, spune Shi. Iar reportajul continuă cu alte detalii despre business-ul chinez înfloritor cu „produse de criză”. Qi Guangtu produce mașini pentru producerea de măști în Dongguan. Începând cu 25 ianuarie – la două zile după ce autoritățile chineze au ordonat carantina în metropola Wuhan, unde virusul a apărut pentru prima dată pe o piață de animale sălbatice, în luna decembrie -, întreprinderea sa funcționează 24 de ore pe zi. Qi a investit deja echivalentul a 6,4 milioane de euro în timpul crizei Corona, însă nu este în niciun caz îngrijorat că nu-și va recupera investiția.

Până în prezent, el a vândut 70 de utilaje la un preț unitar de aproximativ 65.000 de euro. Iar comenzile curg. Qi mai are deja alte 200 de comenzi, cu o valoare totală de aproape 13 milioane EUR, prețul mașinilor amortizându-se „în 15 zile”, după spusele lui. Au crescut semnificativ și prețurile materiilor prime. Potrivit producătorului menționat, acestea au crescut exponențial la materialele necesare pentru producția de măști – de la 10.000 de yuani (aproximativ 1.300 de euro) la peste 480.000 de yuani (62.400 euro) pe tonă.

Cu toate acestea, fabricarea măștilor respiratorii aduce în continuare profit, având în vedere cererea imensă rezultată din criza Corona. Conform cifrelor oficiale, 116 milioane de măști sunt acum fabricate în China în fiecare zi. Multe dintre ele sunt exportate în străinătate, mai cu seamă în Coreea de Sud și în țările Uniunii Europene. Chinezul Guan crede că fabricarea de măști va avea un viitor chiar și după ce pandemia a trecut. El afirmă că va rămâne în afacerea asta și ulterior, deoarece „majoritatea oamenilor își vor dezvoltat obiceiul de a purta o mască pe față, după acest focar”. O mască chinezească.