Proiect PSD: Intervenția fără autorizație asupra monumentelor istorice nu va mai fi infracțiune

​Mai mulți deputați PSD au depus un proiect de lege prin care elimină din Legea construcțiilor prevederea potrivit căreia realizarea de lucrări de construcții sau consolidare fără autorizație asupra monumentelor istorice este infracțiune, pedepsită cu închisoarea de la 3 luni la un an sau cu amendă. În expunerea de motive, semnată de deputații Florin Iordache și Ion Călin, se face referire la „decongestionarea instanțelor”, având în vedere că aceste fapte ajung oricum să fie sancționate doar cu amendă „în proporție de 99%”, dar și la cazurile de cetățeni care au vrut să își asfalteze un drum și li s-a întocmit dosar penal.

Textul proiectului:

„Litera a) a articolului 24 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată în Monitorul Oficial (…), se abrogă.”

Ce prevede art. 24 lit. a) care se abrogă:

„Constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă următoarele fapte:

a) executarea fără autorizație de construire sau de desființare ori cu nerespectarea prevederilor acesteia a lucrărilor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b), c), e) și g), cu excepțiile prevăzute de lege;”

Ce prevede Articolul 3 la care se face referire:

„(1) Construcțiile civile, industriale, agricole, cele pentru susținerea instalațiilor și utilajelor tehnologice, pentru infrastructură de orice fel sau de oricare altă natură se pot realiza numai cu respectarea autorizației de construire, precum și a reglementărilor privind proiectarea și executarea construcțiilor, pentru:

b) lucrări de construire, reconstruire, extindere, reparare, consolidare, protejare, restaurare, conservare, precum și orice alte lucrări, indiferent de valoarea lor, care urmează să fie efectuate la toate categoriile de monumente istorice prevăzute de lege – monumente, ansambluri, situri – inclusiv la anexele acestora, identificate în același imobil – teren și/sau construcții, la construcții amplasate în zone de protecție a monumentelor și în zone construite protejate, stabilite potrivit legii, ori la construcții cu valoare arhitecturală sau istorică deosebită, stabilite prin documentații de urbanism aprobate;

c) lucrări de construire, reconstruire, modificare, extindere, reparare, modernizare și reabilitare privind căile de comunicație de orice fel, drumurile forestiere, lucrările de artă, rețelele și dotările tehnico-edilitare, branșamente și racorduri la rețele de utilități, lucrările hidrotehnice, amenajările de albii, lucrările de îmbunătățiri funciare, lucrările de instalații de infrastructură, lucrările pentru noi capacități de producere, transport, distribuție a energiei electrice și/sau termice, precum și de reabilitare și retehnologizare a celor existente;

e) lucrări de foraje și excavări necesare pentru efectuarea studiilor geotehnice și a prospecțiunilor geologice, proiectarea și deschiderea exploatărilor de cariere și balastiere, a sondelor de gaze și petrol, precum și a altor exploatări de suprafață, subterane sau subacvatice;

g) organizarea de tabere de corturi, căsuțe sau de rulote;”

În lege va rămâne astfel doar articolul prin care aceste fapte sunt considerate contravenții, adică:

„Articolul 26

(1) Constituie contravenții următoarele fapte, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii, să fie considerate infracțiuni:

a) executarea sau desființarea, totală ori parțială, fără autorizație a lucrărilor prevăzute la art. 3, cu excepția celor menționate la lit. b), c), e) și g), de către investitor și executant;

b) executarea sau desființarea, cu nerespectarea prevederilor autorizației și a proiectului tehnic, a lucrărilor prevăzute la art. 3, cu excepția celor prevăzute la lit. b), c), e) și g), precum și continuarea executării lucrărilor autorizate fără solicitarea unei noi autorizații de construire în situațiile prevăzute la art. 7 alin. (15), de către investitor și executant;

c) aprobarea furnizării de utilități urbane, ca urmare a executării de lucrări de branșamente și racorduri la rețele pentru construcții noi neautorizate;

d) menținerea după expirarea termenului prevăzut prin autorizație sau după terminarea lucrărilor autorizate ori adaptarea în alte scopuri față de cele prevăzute în autorizație a construcțiilor, lucrărilor și amenajărilor cu caracter provizoriu;

e) neaducerea terenului la starea inițială de către investitor, după terminarea lucrărilor prevăzute la art. 3 lit. c), precum și nerealizarea lucrărilor de curățare, amenajare ori degajare, după caz, a amplasamentului și/sau a terenurilor adiacente ocupate temporar pe durata execuției, o dată cu încheierea lucrărilor de baza;

e^1) neîndeplinirea obligației de repunere în starea anterioară a terenurilor care au făcut obiectul contractelor de închiriere de către titularii de licențe/permise/autorizații, prevăzuți la art. 7^1 alin. (2), la desființarea acestora;

f) împiedicarea ori sustragerea de la efectuarea controlului, prin interzicerea accesului organelor de control abilitate sau prin neprezentarea documentelor și a actelor solicitate;

g) neanunțarea datei începerii lucrărilor de construcții autorizate, în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (8)

h) neemiterea certificatelor de urbanism în termenul prevăzut la art. 6 alin. (2), precum și emiterea de certificate de urbanism incomplete ori cu date eronate, care nu conțin lista cuprinzând avizele și acordurile legale necesare în raport cu obiectivul de investiții, sau eliberarea acestora condiționat de elaborarea prealabilă a unei documentații de urbanism sau a oricăror documentații tehnice de definire a scopului solicitării, cu depășirea termenului legal, sau refuzul nejustificat ori condiționarea furnizării informațiilor de interes public prevăzute la art. 6 alin. (1);

h^1) neemiterea autorizațiilor de construire în termenul prevăzut la art. 7 alin. (1);

i) emiterea de autorizații de construire/desființare:– în lipsa unui drept real asupra imobilului, care să confere dreptul de a solicita autorizația de construire/desființare;– în lipsa sau cu nerespectarea prevederilor documentațiilor de urbanism, aprobate potrivit legii;– în baza unor documentații incomplete sau elaborate în neconcordanță cu prevederile certificatului de urbanism, ale Codului civil, ale conținutului-cadru al documentației tehnice – D.T. pentru autorizarea executării lucrărilor de construcții, care nu conțin avizele și acordurile legale necesare sau care nu sunt verificate potrivit legii;

j) neorganizarea și neexercitarea controlului privind disciplina în autorizarea și executarea lucrărilor de construcții de către compartimentele abilitate din cadrul aparatului propriu al consiliilor județene și al primăriilor, în unitățile lor administrativ-teritoriale, potrivit prevederilor art. 27 alin. (3) și (4), precum și neurmărirea modului de îndeplinire a celor dispuse de Inspectoratul de Stat în Construcții, potrivit dispozițiilor art. 29 alin. (3);

k) neîndeplinirea, la termenul stabilit, a măsurilor dispuse de Inspectoratul de Stat în Construcții la controlul anterior;l) refuzul nejustificat sau obstrucționarea sub orice forma a accesului persoanelor fizice sau al reprezentanților persoanelor juridice la documentele prevăzute la art. 34 alin. (7);

n) neefectuarea recepției la terminarea lucrărilor de construcții în condițiile prevederilor art. 37 alin. (2).

(2) Contravențiile prevăzute la alin. (1), săvârșite de persoanele fizice sau juridice, se sancționează cu amendă după cum urmează:

– de la 1.000 lei la 100.000 lei, cele prevăzute la lit. a);

– de la 3.000 lei la 10.000 lei, cele prevăzute la lit. f);

– de 10.000 lei, cele prevăzute la lit. c);

– de la 50.000 lei la 100.000 lei, cele prevăzute la lit. b), d), e) și e^1);

– de la 5.000 lei la 30.000 lei, cele prevăzute la lit. h), h^1) și i);

– de la 1.000 lei la 5.000 lei, cele prevăzute la lit. j) și k);

– de 2.000 lei, cele prevăzute la lit. l) și n);

– de 1.000 lei, cele prevăzute la lit. g).”

Cum motivează inițiatorii acest proiect:

„Întrucât pe rolul instanțelor de judecată se află câteva mii de dosare care privesc executarea unor lucrări fără autorizație, dar în proporție de 99% se sancționează cu o simplă amendă, considerăm că o asemenea inițiativă are atât rolul de a decongestiona activitatea instanțelor, cât și acela de a nu mai fi nevoie ca pentru fiecare autorizație care a expirat câteva zile, funcționarii de la Inspectoratul de Stat în Construcții, să sa nu mai fie nevoiți să depună plângeri penale.

Concret, pe rolul instanțelor se află dosare pentru următaorele situații: a) a expirat de câteva zile o autorizație de construcție care avea ca termen doi ani și, pentru că lucrările au continuat, autoritălor locale sau persoanelor fizice le sunt deschise dosare penale, în condițiile în care se cunoaște că termenul de aprobare a unei noi autorizații durează, în cel mai bun caz, 30 de izle, dar în practică s-a demonstrat că poate dura și câteva luni, ” susțin inițiatorii, în expunerea de motive.

„În același timp, se cunoaște faptul că o autorizație de construire se poate elibera doar după expirare, lucru care duce automat la sistarea unor lucrări de anvengură, în anumite cazuri fiind vorba despre lucrări ale autorităților publice locale, cu finanțare europeană, ceea ce provoacă întârzieri pentru finalizarea lucrărilor”, mai spun ei.

Inițiatorii fac referire și la cazuri prezentate în presă de „persoane care au strâns bani pentru asfaltarea sau pietruirea unui drum care nu era prins în niciun proiect de asfaltare al autorităților locale și acestor cetățeni, care nu doreau decât îmbunătățirea condițiilor de trai, li s-au deschis dosare penale”.

Un alt aspect semnalat de inițiatori este cel al „zecilor de construcții monument din întreaga țară” care se „prăbușesc lunar, iar proprietarii nu pot face nici măcar îmbunătățiri la fațade”. Proprietarilor care au făcut „reparații de urgență” li s-a întocmit dosar penal, spun aceștia, susținând ca au fost luni în care comisia de resort din cadrul Ministerului Culturii nu a funcționat și nu a emis autorizații.

Proiectul este la Senat și urmează să intre in procedură legislativă. Camera Deputaților este decizională.