Proiectul lui Tariceanu care exclude presedintele si ministrul justitiei din procedurile de numire a sefilor DNA si DIICOT si a conducerii Inaltei Curti, amanat doua saptamani la comisia juridica

Comisia juridica din Senat a votat sa amane timp de doua saptamani dezbaterea proiectului de lege al lui Calin Popescu-Tariceanu care exclude presedintele si ministrul de Justitie din procedurile de numire a conducerii Inaltei Curti de Casatie si Justitie si a procurorilor-sefi, motivul fiind ca presedintele Senatului nu a putut participa, dupa ce dimineata a mers la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Senatorii juristi de la PNL si USR s-au opus amanarii.

Presedintele comisiei Serban Nicolae a supus la vot propunerea de amanare si de asemenea a solicitat un nou punct de vedere de la CSM si i-a cerut si secretarului de stat in Justitie ca la dezbaterea de peste doua saptamani sa participe ministrului Justitiei, care sa prezinte un punct de vedere actualizat.

Proiectul lui Tariceanu a primit aviz negativ atat de la CSM cat si de la guvernul lui Dacian Ciolos.

„Sa vedem daca initiatorul reuseste sa ne convinga, inclusiv pe chestiunea raportarii la Constitutie. Poate aude si cine trebuie sa auda – procurorii isi desfasoara activitatea sub autoritatea ministrului Justitiei” a spus Nicolae.

Senatoarea PNL Alina Gorghiu a cerut ca acest proiect sa fie discutat chiar daca Tariceanu nu este prezent.

„Proiectul este vechi, din legislatura trecuta, avem avize de la toate institutiile si nu vad necesar sa favorizam inca o data un initiator si sa amanam pentru inca doua saptamani un proiect care putea fi discutat. Va amintesc ca avem un aviz negativ de la CSM care mentioneaza f clar ca procedura sefilor ICCJ asa cum o prevede initiatorul legii ar fi neconstitutionala pentru ca preved foarte clar ca propunerile de numire … sunt de competenta CSM in conditiile legii sale organice. Tot CSM solicita pastrarea acestui atribut in fisa postului presedintelui, ceea ce de altfel este prevazut si de art 134 alin 1 din Constitutie. Si guvernul a dat un punct de vedere negativ. Si presedintele psd liviu dragnea a solicitat un vot de respingere. Sunt cateva decizii ale ccr care fac referire la toata aceasta procedura.

In afara de aspectele care tin de constitutionalitate, legalitate, trebuie sa discutam despre arguamentul iinitiatoriului. Vorbeste despre o presupusa politizare. Stimati colegi, stim foarte bine ca exista un principiu care se numeste echilibrul puterilor in stat care presupune control intre puterile statului si trebuie sa fim mult mai coerenti in ce priveste legislatia”, a sustinut Gorghiu.

Si senatorul USR George Dirca a cerut dezbaterea proiectului si s-a declarat impotriva solicitarii unui nou aviz CSM.

Proiectul lui Tariceanu a fost deja adoptat de Camera Deputatilor, tacit. Senatul este camera decizionala, astfel ca, dupa ce va primi raport de la Comisia juridica, va intra la votul final in plenul Senatului.

Intrebat ce va face daca cei doi nu vor demisiona, Tudorel Toader a spus: „Nu as vrea sa speculez ca stiu ceva in acest sens. Doar ma refeream la faptul ca exista aceasta posibilitate. Si veti spune dumneavoastra: Si daca ea nu se va concretiza? Eu ce voi face? (…) In paralel, probabil incepand de maine, prin intermediul colegilor mei de la Ministerul Justitiei, voi face o fundamentare, o evaluare a activitatilor desfasurate de Ministerul Public pe de o parte, de DNA pe de alta parte. Si atunci, evaluarea va avea doua componente: pe de o parte, cea profesionala, pe cauze, pe de alta parte, cea manageriala, privind institutiile pe care domniile lor le conduc. Dupa ce am discutia cu dansii si voi face aceasta evaluare pe doua directii, voi stabili masurile pe care le voi lua si voi comunica presei hotararea pe care o voi lua”.

Tariceanu propune modificarea Statutului judecatorilor si procurorilor, in sensul ca in functiile de conducere sa nu mai fie implicat factorul politic – presedintele tarii si ministrul Justitiei.

„Inalta Curte de Casatie si Justitie isi numeste, dintre judecatorii care au functionat la aceasta instanta cel putin doi ani, presedintele, vicepresedintele, presedintii de sectii”, prevede proiectul lui Tariceanu.

Potrivit acestuia, revocarea din functie a presedintelui, vicepresedintelui sau a presedintilor de sectii se face de catre ICCJ care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numarul membrilor sau la cererea adunarii generale a institutiei.

„Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prim-adjunctul si adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului National Anticoruptie, adjunctii acestuia, procurorii-sefi de sectii ai acestor Parchete, precum si procurorul-sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si adjunctii acestora sunt numiti de Consiliul Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minima de 10 ani in functia de judecator sau procuror, pe o perioada de trei ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data”, mai prevede proiectul de lege.

Conform propunerii, revocarea acestora se face tot de catre CSM, care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunarii generale sau, dupa caz, a procurorului general al Parchetului de pe langa ICCJ.

In expunerea de motive a proiectului se arata ca „in spatiul public si nu numai in Romania, in toata lumea, se desfasoara o dezbatere legata de modalitatile cele mai potrivite pentru a asigura independenta justitiei si pentru a scoate actul de justitie de sub influenta prea mare a factorului politic”.

In momentul de fata legea prevede ca presedintele, vicepresedintii si presedintii de sectii ai ICCJ sunt numiti de catre presedintele Romaniei la propunerea CSM, iar propunerea lui Tariceanu este ca aceste numiri sa tina numai de instanta suprema, care sa isi aleaga din randul ei, „fara niciun fel de interventie politica din afara”, conducerea.