Proiectul referitor la șoferii drogați nu poate fi adoptat în forma propusă de Alina Gorghiu, este concluzia CSM

Consiliul Superior al Magistraturii a emis un punct de vedere în ceea ce privește propunerea legislativă pe care a inițiat-o deputata PNL Alina Gorghiu, fost ministru al Justiției, și „a apreciat că actul normativ nu poate fi adoptat în forma propusă având în vedere argumentele reținute de Înalta Curte de Casație și Justiție”.

Propunerea formulată de liberală vizează înlocuirea sintagmei „persoană aflată sub influența unor substanțe psihoactive” cu „conducerea unui vehicul având în sânge alcool sau alte substanțe”, iar pentru comiterea acestei infracțiuni prevede pedepse cuprinse între 2 și 7 ani. Anterior, Înalta Curte stabilise că se poate vorbi despre o infracțiune doar dacă șoferilor depistați cu substanțe psihoactive în organism le-a fost afectată și capacitatea de a conduce.

„Efectele psihoactive nu se produc în tot intervalul de timp în care substanța poate fi detectată”

În punctul de vedere transmis, CSM menționează că „este demonstrat științific, existând un consens la nivel european și internațional, faptul că efectele psihoactive nu se produc în tot intervalul de timp în care substanța poate fi detectată, sub forma metaboliților săi activi sau inactivi, în probele biologice ale unei persoane”.

„Solicitându-se opinia Institutului Național de Medicină Legală, specialiștii din cadrul acestuia au arătat că starea de a fi sub influența acțiunii unor substanțe psihoactive este aceea în care se află o persoană după ce a consumat substanțe cu acțiuni psihoactive și care, odată pătrunse în corp, acționează asupra structurilor sistemului nervos central, determinând afectarea funcțiilor psihice, senzoriale și neuromotorii de natură să influențeze abilitățile acesteia de a condue un autovehicul pe drumurile publice, generând riscuri pentru sine și pentru alții și punând în pericol viața ori sănătatea”, mai notează CSM.

CSM avertizează că „intervenția penală nu trebuie să fie disproporționată sau excesivă în raport cu gravitatea faptei”. Astfel, instituția „a apreciat că este discutabil dacă prezența substanței active a unei doze de diazepam, care determină efecte active clinic de 4-6 ore, depistată în sânge 7-48 de ore mai târziu, verifică condiția necesară incriminării faptei penale în discuție”.

„Așa cum în cazul unei resorbții complete a alcoolului din sânge urmele consumului de alcool care pot fi detectate indirect prin intermediul unor metaboliți ai alcoolului (etil glucuron, etil sulfat) nu mai prezintă relevanță penală, tot astfel prezența metaboliților activi ai substanței psihoactive într-o concentrație inferioară limitei «cut-off» nu ar trebui să prezinte relevanță penală”, consideră CSM.

CSM a precizat că „limita cut-off este o limită acceptată farmacocinetic toxicologic și medico-legal, stabilită prin studii apreciate la nivel european și internațional, în care substanța psihoactivă se află în respirație, urină, salivă și în sânge într-o concentrație care indică un risc de siguranță pentru sine și ceilalți”.

Instituția a explicat că, în forma propusă de proiect, poate deveni infracțiune pentru șoferi și consumul de medicamente cu substanțe psihoactive, cum sunt, de exemplu, cele cu codeină sau pseudoefedrină.

CSM consideră ar trebui ca „fapta subiectului activ care conduce un vehicul, aflându-se sub efectele unui medicament dintre cele menționate, să nu poate fi calificată în toate situațiile drept infracțiune”.

Forul a reclamat și aspecte ce țin de forma proiectului și consideră că „este redundantă alăturarea termenilor «droguri» și «substanțe cu efecte psihoactive»”, textul putându-se rezuma la acest din urmă termen”.

Ce declaraseră Alina Gorghiu și procurorul general după decizia Înaltei Curți

În 30 ianuarie, deputata PNL a anunțat că ea și colegii săi din Parlament au „depus în procedură de urgență, o inițiativă legislativă care stabilește ca atunci când este depistată în sânge o substanță psihoactivă, fapta să fie considerată infracțiune”.

„Această modificare va elimina discuții legate de aptitudinea de a influența condusul unui autovehicul pe care o expertiză ulterioară ar trebui să o evidențieze. Ai consumat, stai acasă, nu pui în pericol viața altora”, mai afirma Alina Gorghiu.

Anunțul a venit în contextul deciziei luate de Înalta Curte în cazul șoferilor depistați cu substanțe psihoactive în organism, prin care a stabilit că va fi vorba despre o infracțiune doar atunci când se și demonstrează că persoanelor în cauză le-a fost afectată capacitatea de a conduce.

Ca reacție la decizia Înaltei Curți, procurorul general Alex Florența a cerut „în regim de urgență” un proiect pentru modificarea articolului 336 din Codul Penal astfel încât sintagma „persoană aflată sub influența unor substanțe psihoactive” să fie înlocuită cu „depistată cu substanțe psihoactive în sânge”. 

Oficialul a declarat pentru G4Media că decizia Înaltei Curți poate duce la tergiversarea anchetelor cu 1-2 ani, cât timp este așteptată expertiza, timp în care suspecții pot continua să conducă.

„Vrem să avem mai multă siguranţă pe străzi, vrem să evităm cazuri absolut dramatice cum a fost cazul 2 Mai, atunci cu certitudine avem nevoie de o astfel de legiferare”, a mai spus procurorul general Alex Florența.