Skip to content
Grafitti și afișe pe clădiri din București. Foto: HotNews / Catiușa Ivanov

Proprietarii clădirilor din zonele protejate din București vor fi obligați să curețe fațada clădirilor de graffiti și afișe lipite ilegal

Prevederea apare într-un proiect de hotărâre pus în dezbatere publică de Primăria Capitalei. Potrivit documentului, lucrările se vor face fie pe cheltuiala proprietarilor, fie într-un program al Primăriei, prin care instituția va plăti 80%. 

Regulamentul se referă exclusiv la grafitti și afișajul neautorizat. 

Mai întâi, Poliția Locală a Municipiului București va identifica clădirile cu graffiti sau afișe lipite și va întocmi o notă de constatare care va cuprinde adresa imobilului, proprietarul sau administratorul, descrierea suprafețelor afectate, tipul marcajului (graffiti sau afișaj), estimarea suprafeței, fotografii datate. Apoi, nota de constatare va merge la Direcția de urbanism din cadrul Primăriei Capitalei. 

Poliția Locală va notifica proprietarul sau administratorul cu privire la obligația de a curăța fațada și despre posibilitatea de includere a clădirii în programul Primăriei, unde instituția acoperă 80% din costurile lucrării. 

Grafitti și afișe pe clădiri din București. Foto: HotNews / Catiușa Ivanov

Cum se obține finanțarea de 80% a Primăriei

Termenul de înscriere în program este de 45 de zile calendaristice de la data comunicării notificării, iar proprietarul sau administratorul trebuie să decidă cum dacă va curăța zona pe cont propriu sau dacă se înscrie în programul Primăriei. 

„Pentru imobilele ai căror proprietari sunt înscriși în program, de la data validării  înscrierii și până la recepția finală a lucrărilor, organele de control vor constata existența unui demers legal de remediere asumat. Pe cale de consecință, li se va acorda un termen de conformare corelat cu durata de execuție a lucrărilor de către autoritatea publică. Pentru proprietarii care nu se înscriu în program sau renunță ulterior sau nu se conformează voluntar, polițiștii locali vor demara procedurile de sancționare”, se arată în regulamentul propus. 

Proprietarul sau administratorul care alege conformarea voluntară are obligația să îndepărteze graffitiul sau afișajul neautorizat, astfel încît să nu producă degradări suplimentare finisajelor sau elementelor arhitecturale. 

Poliția Locală va verifica dacă și cum au fost realizate lucrările. Proprietarii au obligația să facă dovada demarării procedurilor de curățare a graffiti-ului sau afișajului neautorizat în maxim 45 de zile calendaristice de la data notificării și să curețe fațada în maxim 90 de zile. 

Pentru proprietarii care se înscriu în Programul Primăriei , plata cotei de 20%, conform devizului comunicat, se va face în contul pus la dispoziție de Administrația Străzilor în maxim 30 de zile calendaristice de la finalizarea lucrării. 

Grafitti și afișe pe clădiri din București. Foto: HotNews / Catiușa Ivanov

Proiect în dezbatere publică

Implementarea programului se va face etapizat, pe zone de intervenție stabilite de Primăria Capitalei, care vor fi aduse la cunoștința proprietarilor, în scris și vor fi afișate pe site-ul instituției. 

Acest proiect face obiectul unei dezbatere publice organizate de Primăria Capitalei, care are loc luni, de la 11.00, în sala ARCUB, de pe strada Lipscani. 

„Am inițiat un regulament prin care Primăria Capitalei să poată începe îndepărtarea sistematică a graffiti/tagging de pe cădiri, dar, vai, procedura este extrem de greoaie, are nevoie de avize, autorizații și proiecte de intervenție semnate de arhitecți. În alte țări se intervine în 24/48 de ore pentru descurajare și zădărnicire”, a scris primarul general, Ciprian Ciucu, pe pagina de Facebook.

Ciprian Ciucu: „Legile care ar trebui să ne protejeze patrimonioul sunt cele care au dus la dezastrul vizual de azi”

Acesta spune că pentru curățarea clădirilor de patrimoniu este nevoie de aviz de la Ministerul Culturii, ceea ce face procedura greoaie și descurajează proprietarii.

„Trăim cu toții într-o ipocrizie: exact acele legi care ar trebui să ne protejeze patrimonioul construit sunt cele care au dus la dezastrul vizual cu care ne confruntăm astăzi. De exemplu, dacă am vrea să curățăm un gard al unei clădiri oarecare din zona protejată, și nu avem proiect, avize și autorizații, poliția îți face dosar penal. Că ești persoană fizică sau primar, nu contează! Este absurd! Persoanele privat sunt descurajate să își curețe propriile clădiri”, a mai explicat Ciucu.

Acesta spune că vandalizarea clădirilor este faptă penală, dar în instanță proprietarii nu prea au câștig de cauză. Ciucu a declarat că va cere celor prezenți la dezbaterea publică o soluție.

„Ministerul culturii, Parlamentul, sistemul de justiție, cu toții au un rol important să dezlege mâinile primarilor și să ne lase să facem treabă”, a explicat Ciucu.