Skip to content

PSD acuză USR de trădare pentru „a-l salva” pe Fritz/ Replici dure venite din PNL

PSD susține că USR încearcă să dezinformeze Parlamentul European și Comisia Europeană în ce privește Legea ANI, încercare ce s-ar putea solda cu sancțiuni împotriva României. Social-democrații acuză partidul condus de Dominic Fritz de comiterea unui „act iresponsabil de trădare”. Din PNL au venit două replici la afirmațiile PSD, în care se spune că la Bruxelles se cunoaște istoricul PSD în ce privește statul de drept, iar acesta „nu este deloc strălucit”.

„PSD condamnă ferm acţiunile incalificabile întreprinse de USR la nivelul Uniunii Europene împotriva României, în încercarea de a-l salva pe condamnatul Dominic Fritz de sancţiunile legale aplicabile în cazul conflictului de interese. Încercarea USR de a dezinforma Parlamentul European şi Comisia Europeană pentru a interveni cu rezoluţii şi sancţiuni împotriva României reprezintă un act iresponsabil de trădare naţională!”, spune PSD într-un comunicat oficial, citat de News.ro.

PSD invocă rapoartele MCV

PSD susține că USR cere pedepsirea României în favoarea liderului său, chiar dacă acesta a fost condamnat definitiv pentru conflict de interese.

„Este o campanie antinaţională, dar şi antieuropeană, pentru că acţionează în totală contradicţie cu standardele de integritate recomandate României chiar de către Comisia Europeană”, menţionează PSD.

Comunicatul citează raportul MCV din 2014 în care Comisia Europeană cerea ca, odată definitive, deciziile de conflict de interese trebuie să ducă la încetarea mandatului. De asemenea, este invocat și raportul MCV din 2019, când Bruxelles-ul a criticat propunerile de modificare a sancțiunilor pentru aleșii locali care se află în conflict de interese, lucru pe care USR l-ar fi încercat și la adoptarea noii legislații privind integritatea în funcțiile publice.

„Din fericire, această tentativă a USR a fost respinsă în Parlament, iar amendamentul PSD privind norma tranzitorie a noii legislaţii a vizat exact principiul Comisiei Europene enunţat încă din 2019, anume că „evoluţiile cu privire la legislaţia în materie de integritate să fie clarificate pentru a se evita riscul ca sancţiunile disuasive să nu mai poată fi aplicate în urma unei hotărâri judecătoreşti definitive, ceea ce ar constitui un regres în ceea ce priveşte integritatea””, mai transmite PSD în comunicatul care a sintetizat declarații anterioare pe care Sorin Grindeanu le-a făcut în cursul zilei de joi.

„UE știe istoricul PSD în ce privește statul de drept”

La acuzațiile PSD au venit replici din interiorul PNL, una dintre ele aparținându-i europarlamentarului Siegfried Mureșan, candidatul de premier propus de PNL, USR și UDMR.

„Ipocrizie marca PSD: Iulie – PSD anunţă că vrea o dezbatere în Parlamentul European privind statul de drept din România; Septembrie – PSD ţipă că s-ar pregăti o rezoluţie în Parlamentul European privind statul de drept în România, respinge demersul şi spune că nu trebuie să mutăm problemele interne pe plan european. Adevărul este următorul: PSD a spus una presei din România şi a făcut alta la Bruxelles. A spus în iulie că va solicita o dezbatere în Parlamentul European privind statul de drept din România, dar nu a făcut nici până astăzi vreo solicitare oficială”, a scris Siegfried Mureşan pe Facebook.

„PSD ştie foarte bine că Uniunea Europeană îi cunoaşte istoricul privind statul de drept, iar istoricul PSD şi al lui Sorin Grindeanu în această privinţă nu este deloc strălucit”, a conchis Mureșan.

Episodul la care europarlamentarul PNL face referire este anunuțul PSD că ar fi cerut în Comisia LIBE a Parlamentului European o dezbatere privind situația statului de drept în România, ca urmare a declarațiilor unor lideri PNL legate de deciziile instanțelor privind suspendarea hotărârilor Congresului PNL din 21 iunie.

„Principiile nu se negociază în funcție de majoritate”

La acel anunț s-a referit și un alt europarlamentar liberal, Daniel Buda.

„Nu puteți folosi instituțiile europene atunci când credeți că vă pot folosi politic, iar două luni mai târziu să îi acuzați de lipsă de patriotism pe cei care ar fi îndrăznit să facă aceleași lucru. Și foarte bine spunea Cristian Preda: Uniunea Europeană nu este un bancomat. Iar eu aș continua: nu poți să vrei miliardele europene, dar să te deranjeze regulile europene. Nu poți să invoci Bruxelles-ul când îți convine și să îl transformi în dușman când începe să pună întrebări”, a scris Buda pe Facebook.

În ce privește Legea ANI, Daniel Buda amintește că una din problemele sale este tocmai retroactivitatea aplicării ei.

Există principii juridice care nu se negociază în funcție de majoritatea politică a zilei. Iar neretroactivitatea legii este unul dintre ele. Este un principiu fundamental al dreptului, nu o invenție a Bruxelles-ului și nici o regulă pe care o respecți doar când îți convine. Este un principiu valabil încă din dreptul roman: tempus regit actum”, a mai scris, pe Facebook, Daniel Buda.

Comisia Europeană a cerut clarificări de la București

Comisia Europeană a trimis autorităților române o scrisoare în care cere clarificări detaliate privind noua Legea ANI, cu amendamentul care-l vizează pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz. Potrivit G4Media, răspunsul primit de la București va fi luat în calcul la evaluarea ultimelor cereri de plată prin PNRR trimise de către guvernul român.

Interesul Comisiei este legat în mod special de amendamentul care prevede încetarea de drept a mandatelor la doar o lună de la promulgare pentru persoanele vizate de fostele decizii de incompatibilitate sau conflict de interese, printre care se află și președintele USR Dominic Fritz, care riscă să-și piardă mandatul de primar al Timișoarei.

În scrisoare, Executivul europen cere detalii privind compatibilitatea legii cu principiile generale ale dreptului european, precum securitatea juridică, proporționalitatea și neretroactivitatea. Astfel, Bruxelles-ul vrea să afle dacă este respectat principiul prin care nimeni nu poate fi pedepsit de două ori pentru aceeași faptă. De asemenea, autorităților române li se cere să precizeze dacă există căi de atac la decizia de pierdere a mandatului.