PSD continuă procesele împotriva Cabinetului Bolojan. Care este miza ultimelor hotărâri de guvern atacate în instanță

Partidul condus de Sorin Grindeanu a cerut Curții de Apel București suspendarea altor două hotărâri de guvern. Au aviz negativ de la Consiliul Legislativ, pe motiv că Guvernul este unul demis și își depășește sfera „administrării treburilor publice”. Același argument a fost folosit și de Curtea de Apel București, care luna trecută a suspendat, la cererea PSD, 11 hotărâri ale Cabinetului Bolojan.

Cele două noi procese deschise de PSD la Curtea de Apel București au fost înregistrate marți.

Ce prevăd hotărârile de guvern atacate acum de PSD

Prima solicitare de suspendare vizează Hotărârea de Guvern (HG) 698 din 3 septembrie, privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor și nu a primit termen de judecată. Prin această hotărâre, Guvernul Bolojan a decis reducerea numărului de posturi de la 531 la 511.

„În urma reorganizării, se desființează patru posturi din cadrul cabinetelor demnitarilor, trei posturi contractuale, patru funcții de conducere și zece posturi de execuție aferente unor funcții publice. Totodată, se înființează o funcție de conducere. De asemenea, sunt reorganizate unele structuri din cadrul ministerului, în vederea eficientizării activității și a adaptării structurii organizatorice la atribuțiile și responsabilitățile instituției”, e explicat Executivul într-un comunicat.

Cea de-a doua hotărâre pe care PSD vrea să o blocheze în instanță vizează organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Externe (MAE). În cazul acesteia, termenul de judecată a fost stabilit pentru 15 septembrie.

Hotărârea prevede, printre altele, înființarea Consiliului Consultativ al MAE.

Ambele hotărâri au primit aviz negativ din partea Consiliului Legislativ.

În motivarea avizului negativ, Consiliul a invocat atribuțiile limitate ale unui guvern demis.

„Normele propuse prin proiect excedează sfera unor intervenţii cu caracter strict administrativ sau procedural, destinate asigurării continuității activității Ministerului Afacerilor Externe, configurând o măsură structurală, de reformă administrativă”, a argumentat Consiliul Legislativ.

Instituția subliniază că soluțiile legislative adoptate de Guvern nu pot fi calificate drept măsuri necesare administrării treburilor publice curente, prevăzute de Constituție.

În plus, Consiliul motivează că este vorba despre o reorganizare instituțională, ce implică „o politică administrativă nouă, care depăşeşte sfera administrării treburilor publice”.

11 hotărâri de Guvern, blocate de Curtea de Apel București la cererea PSD

În luna august, două judecătoare de la Curtea de Apel București au admis solicitările PSD privind suspendarea a 11 hotărâri adoptate de Guvernul Bolojan în luna iulie.

În motivarea deciziilor, Curtea a venit cu argumentele Consiliului Legislativ privind atribuțiile limitate ale unui guvern demis.

În apărările sale de la instanță, Guvernul a insistat că hotărârile adoptate în luna iulie „nu reprezintă un act de decizie politică, nu instituie o nouă orientare guvernamentală şi nu presupun adoptarea unor măsuri care să exprime opţiuni fundamentale privind conducerea politicilor publice ale statului”. Guvernul a susținut că „actele normative au fost emise în raport cu prevederile Constituției, care permit unui guvern al cărui mandat a încetat să îndeplinească actele necesare pentru administrarea treburilor publice”.

Curtea nu a negat dreptul Guvernului de a adopta acte administrative, dar a nuanțat acest aspect.

„Simpla invocare a utilităţii şi necesităţii emiterii unui act administrativ normativ nu poate fi suficientă pentru justificarea încălcării dispoziţiilor legale care guvernează limitele emiterii acestuia”, a motivat instanța.

Toate cele 11 decizii de suspendare ale Curții de Apel București au fost contestate de guvern. În șase dintre dosare, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul Guvernului, hotărârile fiind definitive. Recursurile în celelalte cinci procese urmează să fie judecate săptămâna viitoare de instanța supremă.