VIDEO Sorin Grindeanu, ales președinte la Congresul PSD cu 99% din voturi: „Azi declar ofensivă totală populismului, pentru că populismul nu a plătit până acum niciun salariu” / Ce au atacat liderii PSD
Sorin Grindeanu a devenit astăzi oficial noul președinte al PSD, după ce a fost votat, în cadrul congresului organizat la Romexpo, de 99,18% dintre cei peste 3.000 de delegați. Au fost și opt abțineri și 15 voturi împotrivă. Echipa pe care Grindeanu o propune va fi formată din cinci prim-vicepreședinți și 20 de vicepreședinți.
- La congresul PSD au mai participat și Adrian Năstase, Mircea Geoană, Victor Ponta și Marcel Ciolacu – patru dintre foștii președinți ai PSD. Dintre foștii președinți au lipsit Liviu Dragnea, care nu a fost invitat, și Viorica Dăncilă, care a declinat invitația.
Ales președinte PSD cu 99,18% din voturi
Sorin Grindeanu este noul președinte al partidului PSD. El a fost ales cu 2787 de voturi pentru dintr-un total de 2810 voturi exprimate. Altfel spus, Grindeanu a fost votat de 99,1% din cei care au participat la congres.
S-au înregistrat 8 abțineri și 15 voturi împotrivă.
Unii delegați au început să plece
Deși procedura de vot electronic abia a început, mulți dintre delegați s-au ridicat de pe scaun și se îndreaptă spre ieșire.
Începe oficial votul pentru noua conducere PSD
Alfred Simonis anunță procedura de vot și prezintă raportul comisiei de propuneri. Începe votul pentru noua conducere a PSD. Sorin Grindeanu este singurul candidat.
Ministrul Energiei, mesaj despre cei care au lăsat „dezastru”
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, reclamă că „foşti PDL-işti”, despre care spune că au lăsat în urma lor dezastru, „acum se îmbracă în alte haine şi încep să dea lecţii despre cum se conduce România”.
Ivan i-a nominalizat, în acest context, pe fostul preşedinte Traian Băsescu, dar şi pe fostul premier Emil Boc, în prezent membru al PNL.
Băluță: „Un oraș nu poate fi împărțit în bucăți care nu vorbesc între ele”
După Grindeanu, i-a venit rândul lui Daniel Băluță, candidatul PSD la Primăria București, să țină un discurs:
„Mă bucur să aud că direcția dorită este una pro-europeană, dar cu grijă față de ce ne definește”, a spus Băluță, primarul Sectorului 4.
„România are nevoie de stabilitate și de oameni care știu să construiască. Știu că putem face mai mult și de aceea am luat decizia să candidez pentru Primăria Bucureștiului. O decizie asumată, luată cu toată responsabilitatea. Candidez pentru că Bucureștiul are nevoie de un primar care face, nu doar vorbește”, a mai declarat Băluță, care a enumerat realizările pe care le-a făcut în Sectorul 4.
„Un oraș nu poate fi împărțit în bucăți care nu vorbesc între ele. Dacă o parte se sufocă, tot sistemul suferă”, a mai spus Băluță.
„Nu candidez ca să ajung mai sus, ci ca să ajung la problemele oamenilor. Cred într-un București al oamenilor, nu al intereselor”, a mai spus Băluță.
Grindeanu: „Declar ofensivă totală populismului”
„Astăzi declar ofensivă totală populismului, pentru că populismul nu a plătit până acum niciun salariu în România. Singurul răspuns la populismul găunos este o bună guvernare. Nu mai e suficient să crește salarii și pensii, dacă vrei să câștigi alegerile, trebuie să faci mult mai mult.”, a mai declarat Grindeanu.
„Viitorul unei națiuni nu poate fi redus la măsuri de tăieri și concedieri statistice, pentru că așa nu ai niciun viitor”, a mai spus Grindeanu.
În discursul său, Grindeanu l-a menționat și pe Daniel Băluță, care candidează la Primăria Capitalei.
„PSD şi eu personal îl susţinem fără ezitare. Bucureştiul are nevoie de un om care ştie să construiască, nu de promisiuni goale, nu de scandal, nu de improvizaţii. Bucureştiul are nevoie de un profesionist”, a spus Grindeanu.
Moment de reculegere pentru Iliescu
PSD a ținut un moment de reculegere pentru Ion Iliescu, la propunerea lui Grindeanu.
Grindeanu: „Nu mai vreau un PSD reactiv, plăpând”
Sorin Grindeanu a luat cuvântul.
„Dragi colegi, dragi prieteni, nu am venit să țin un discus triumfalist, nici să fiu populist”, a început Sorin Grindeanu discursul.
„Îmi asum această candidatură nu pentru o funcţie, ci pentru a da o nouă direcţie. Nu mai vreau un PSD reactiv, plăpând şi care doar răspunde la atacuri. Vreau un PSD care dă tonul, care are soluţii şi care oferă speranţă reală. Nu mai vreau un PSD care se ruşinează în faţa criticilor Dreptei. Noi suntem PSD. Iar PSD este un partid asumat, demn şi care nu se poate clinti când vine vorba de viaţa oamenilor şi de antreprenorii români”, a spus Grindeanu.
„PSD trebuie să refuze categoric complicitățile toxice și să stea departe de dorințele bolnăvicioase a celor care ne vor dispăruți, nu lor le dăm socoteală. De azi, PSD redevine partidul oamenilor, al românilor. De azi, PSD redevine un partid al fiecărei generații, al clasei de mijloc. Am încredere că vom ajunge acolo unde ne-am propus. Să nu uităm cine suntem. Suntem partidul care a ținut România în picioare când au venit crizele economice sau politice, dar și cei care au construit atunci când alții au vrut să dărâme”, a declarat Grindeanu.
Grindeanu a ținut să mulțumească fosților lideri PSD, enumerând realizările acestora:
„Îl avem pe Adrian Năstase, în mandatul căruia România a intrat în NATO. Cu Mircea Geoană, România a intrat în UE. Îl avem pe Victor Ponta, în mandatul căruia cursul României din punct de vedere economic și social s-a schimbat. Pe Marcel Ciolacu în mandatul căruia România a intrat în Schengen”, a transmis Grindeanu.
„Să-mi spuneți dacă mai există un partid care să poată enumera atâtea momente istorice”, a mai spus Grindeanu.
Membrii PSD au votat: fără „partid progresist”
Membrii PSD prezenți au adoptat, în unanimitate, modificările la statului partidului, renunţând la sintagma „partid progresist”.
„Partidul Social Democrat este un partid modern, de centru-stânga, promotor al echităţii sociale şi al solidarităţii, ataşat valorilor democratice, naţionale, religioase, tradiţionale şi culturale ale poporului român, cu o orientare pro-europeană şi un angajament ferm faţă de cooperarea euro-atlantică, este membru al Partidului Socialiştilor Europeni şi al Internaţionalei socialiste, continuând tradiţia democraţiei româneşti”, a anunţat deputatul PSD Silvia Mihalcea, propusă vicepreşedinte al partidului, citată de Agerpres.
Peste 3.000 de delegați prezenți la Congres
În sală şi-au înregistrat prezenţa peste 3.000 de delegaţi, care au primit buletine de vot pentru alegerea conducerii formaţiunii. Delegaţii vor vota și modificarea Statutului.
A început Congresul PSD
Sorin Grindeanu, singurul candidat la şefia partidului, a ajuns în sală, a făcut baie de mulțime, a dat mâna cu membrii de partid prezenți.
Delegații PSD s-au adunat în sala de la Romexpo, unde urmează să înceapă în scurt timp congresul PSD.
Delegații PSD se strâng la Romexpo, unde are loc congresul partidului.
„Uniți pentru români. Puternici, doar împreună”, așa se numește programul politic pe care Sorin Grindeanu și echipa lui îl propun social-democraților la congresul care are loc vineri.
Grindeanu, care este și singurul candidat pentru șefia partidului, spune, într-o postare pe Facebook, că odată cu alegerea noii conduceri va începe și „un nou capitol pentru Partidul Social Democrat și pentru România”.
El menționează că noul început se bazează pe responsabilitate, unitate și soluții pentru români și că de azi, PSD începe „recunoaşterea propriului drum”.
Sorin Grindeanu nu l-a invitat însă pe Liviu Dragnea.
„Nu l-am invitat. E dreptul meu să-i invit sau nu pe foștii președinți. V-am spus cu cine am vorbit. Liviu Dragnea, din declarațiile pe care le-am văzut date chiar de domnia sa, are în continuare anumite restricții de a participa”, a explicat Grindeanu.
Grindeanu a devenit premier la propunerea lui Dragnea
Ascensiunea lui Sorin Grindeanu în politica mare este însă legată de numele lui Dragnea. Actualul președinte interimar al PSD și-a început cariera politică în tineretul PDSR din Timiș. Apoi, a ocupat mai multe funcții la nivel local, precum cea de viceprimar al Timișoarei sau președinte al PSD Timiș. În 2012 a devenit deputat, iar din 2014 până în 2015 a fost ministru al Comunicațiilor în Guvernul Ponta.
Pe 30 decembrie 2016 a fost numit prim-ministru, la propunerea lui Liviu Dragnea, care conducea atunci PSD. La scurt timp după instalarea la Palatul Victoria, Grindeanu și cabinetul său au trecut pe repede înainte proiectele de OUG pentru grațiere și amnistie a unor fapte penale (celebra OUG 13).
Pe 1 februarie 2017 au început cele mai mari mișcări de stradă de după Revoluție. Proteste cu sute de mii de oameni în stradă la București și în întreaga țară. Pe 5 februarie, sub presiunea publică și politică din toată părțile, Grindeanu a făcut un pas înapoi și a abrogat ordonanța, dar tot în acea zi a avut loc și cel mai mare dintre proteste: jumătate de milion de oameni în stradă, dintre care peste 250.000 în Piața Victoriei din Capitală.
Grindeanu a ajuns în scurt timp la cuțite cu Liviu Dragnea. Imediat după, atât PSD, cât și Grindeanu au mai intrat o dată în istorie – ca primul partid care și-a dat jos propriul premier prin moțiune de cenzură.
După plecarea de la Guvern, timp de trei ani, până în octombrie 2020, Grindeanu a fost președinte al ANCOM, acolo unde a avut un venit mediu net lunar de peste 44.000 de lei. Apoi, în 2021 a fost propus ministru al Transporturilor în Guvernul Ciucă. Și-a păstrat același portofoliu și în cele două cabinete conduse apoi de Marcel Ciolacu.
Acum, este președinte al Camerei Deputaților și urmează să fie votat președintele cu puteri depline al PSD.
Familia Vasilescu-Manda, pe poziții cheie
Ca să conducă partidul, Sorin Grindeanu și-a ales 26 de social-democrați din toate regiunile țării, de la miniștri, la eurodeputați, președinți de Consilii Județene sau primari.
Eurodeputatul Claudiu Manda și primarul municipiului Craiova Lia Olguța Vasilescu, care conduc împreună PSD Dolj, una dintre cele mai puternice filiale ale partidului, rămân la vârful partidului. Sorin Grindeanu chiar l-a ales pe Manda pentru a doua cea mai importantă funcție din partid – aceea de secretar general. Funcția a fost deținută de Paul Stănescu timp de 6 ani, din 2019 și până acum. Manda este în prezent vicepreședinte al PSD.
Lia Olguța Vasilescu conduce Asociația Municipiilor din România, deci face parte implicit și din conducerea partidului, potrivit statutului. Ea a devenit mai prezentă la București odată cu venirea lui Grindeanu la conducerea interimară a partidului.
Cuplul Vasilescu-Manda a fost, la rândul său, apropiat de Liviu Dragnea, care a și participat la nunta celor doi, din 2019.
Lia Olguța Vasilescu și Claudiu Manda l-au susținut pe Dragnea chiar și atunci când, în 2018, mai mulți lideri PSD i-au cerut acestuia să se retragă printr-o scrisoare internă. Scrisoarea era semnată de Gabriela Firea, Paul Stănescu, Adrian Țuțuianu, Marian Neacșu și Ion Mocioalcă, aflați și atunci la cârma partidului. De fapt, mișcarea era susținută de mai mulți membri ai formațiunii, printre care Marcel Ciolacu și Daniel Băluță.
O parte dintre ei rămăsese alături de Dragnea – printre membrii PSD care l-au susținut atunci pe Dragnea se numărau Doina Federovici (Botoșani), Dragoș Benea (Bacău), Adrian Gâdea (Teleorman), care vor deveni vicepreședinți PSD după congres, împreună cu Claudiu Manda.
La câteva luni după nunta liderilor filialei Dolj, Dragnea a fost încarcerat, iar Lia Olguța Vasilescu și Claudiu Manda s-au apropiat de Marcel Ciolacu.
Pentru că Sorin Grindeanu vrea să aducă la conducerea partidului reprezentanți ai cât mai multor filiale, a creat trei noi posturi de prim-vicepreședinți. Numărul acestora va ajunge astfel, în total, la 5, în loc de 2.
Primul astfel de post va fi ocupat de Bogdan Ivan. El vine de la Bistrița, unde a fost consilier al lui Emil Radu Moldovan, președintele CJ Bistrița, unul dintre liderii influenți din partid. În 2020 a fost ales deputat. Apoi, în 2023 a devenit cel mai tânăr ministru în primul Guvern Ciolacu, unde a primit portofoliul de la Digitalizare. În 2024, în al doilea cabinet condus de Ciolacu, a preluat ministerul Economiei, iar acum în Guvernul Bolojan este ministrul Energiei.
Al doilea prim-vicepreședinte este Victor Negrescu. Aflat la al treilea mandat de europarlamentar, Negrescu a devenit vicepreședinte al Parlamentului European și a fost negociatorul șef al bugetului UE pentru anul 2025.
Marius Oprescu este șeful CJ Olt, fief al PSD, dar și președintele filialei partidului din județ și va deveni al treilea prim-vicepreședinte al social-democraților. PSD Olt a fost condus timp de 10 ani de Paul Stănescu, de care Oprescu este apropiat.
În 2017, Marius Oprescu a fost achitat de magistrații Judecătoriei Slatina într-un dosar în care a fost trimis în judecată pentru ucidere din culpă, în urma unui accident rutier în care a fost implicat în toamna anului 2013. Atunci, avocatul familiei bărbatului decedat în accident spunea că Oprescu a încercat mușamalizarea cazului.
Primarul Galațiului, Ionuț Pucheanu, rămâne la conducerea partidului, însă de data asta în calitate de prim-vicepreședinte, nu vicepreședinte cum a fost până acum.
Al cincilea post de prim-vicepreședinte va fi ocupat de Corneliu Ștefan, președintele Consiliului Județean Dâmbovița.
Grindeanu aduce liderii din teritoriu la București
Partidul Social Democrat are în conducere și vicepreședinți care sunt împărțiți fie pe domenii, fie pe regiuni. Sorin Grindeanu le-a mărit și lor numărul. Mai exact, a adăugat patru noi posturi. În loc de 16, acum sunt 20.
Daniel Băluță va retrograda pe poziția de vicepreședinte. Când Marcel Ciolacu era președinte al partidului, Băluță și Grindeanu erau prim-vicepreședinți. La schimb, Băluță a primit conducerea interimară a filialei PSD București, după ce i-a fost cedată de Gabriela Firea. De asemenea, actualul primar al Sectorului 4 a primit susținerea partidului pentru a intra în cursa pentru primăria Capitalei.
Un alt post de vicepreședinte va fi ocupat de Gheorghe Cârciu. El a devenit eurodeputat în urma alegerilor din europarlamentare din 2024. Potrivit Digi24.ro, este unul dintre cinci europarlamentari români care au cele mai multe absențe.
În Guvernul condus de Nicolae Ciucă, Cârciu a fost numit secretar de stat al Departamentului Românilor de Pretutindeni și s-a aflat și la conducerea PSD Diaspora.
El este susținut de Paul Stănescu, unul dintre liderii influenți ai partidului, care a făcut acum un pas în spate. Într-un text publicat în Europa Liberă în 2022, jurnalistul Cristian Andrei, acum la Snoop.ro, a relatat despre cum la o reuniune de pe litoral a social-democraților, care a avut loc la scurt timp după numirea sa la PSD Diaspora, Gheorghe Cârciu „s-a metamorfozat în «ospătarul lui Stănescu» după cum au remarcat mai mulți parlamentari PSD prezenți la eveniment”.
Paul Stănescu și Emil Radu Moldovan nu sunt singurii lideri importanți ai PSD care fac un pas în spate. Marian Neacșu, care a fost până acum vicepreședinte al partidului, cedează locul apropiatei sale Silvia Mihalcea.
Și Gabriela Firea a primit un post de vicepreședintă. După ce în 2023 a fost implicată în scandalul azilelor groazei din Voluntari și Afumați, relațiile Gabrielei Firea cu fostul șef PSD Marcel Ciolacu s-au răcit. Ea și-a dat demisia din funcția de ministru al Familiei pe care o ocupa atunci. În 2024, la alegerile locale, PSD și PNL au ales, inițial, un candidat comun – medicul Cătălin Cîrstoiu. După ce acesta a fost retras din cursă, Firea a devenit candidata PSD.
Până în 2024, Gabriela Firea fusese prim-vicepreședintă a PSD, însă a renunțat la funcție după mai multe negocieri cu Ciolacu, care și-ar fi dorit ca ea să cedeze încă de atunci filiala din București a partidului către Daniel Băluță. Deși nu a fost dispusă să renunțe de bunăvoie la funcția de prim-vicepreședintă, în final a fost nevoită să rămână doar la conducerea PSD București.
Într-o postare recentă pe Facebook, Firea a lansat un atac la Marcel Ciolacu, căruia îi reproșa că, anul trecut, ea a fost „candidatul deocamdată” al PSD pentru Primăria Capitalei.
„Da, cine s-a chinuit să-mi sape mie groapa politică a căzut în ea”, a scris Firea în respectiva postare.
După ce Nicușor Dan a câștigat alegerile pentru funcția de primar general al Capitalei, Firea a devenit eurodeputată. Deși a păstrat în tot acest timp conducerea filialei București, ea a cedat funcția pentru Daniel Băluță, chiar în ziua în care Sorin Grindeanu a anunțat că edilul Sectorului 4 are susținerea PSD București.
Funcții de vicepreședinți au primit și Dragoș Benea (Bacău), Francisk Chiriac (Brăila), Mihnea Costoiu – rectorul Universității Politehnica din București, eurodeputatul Vasile Dîncu, Andrei Dolineaschi – deputat de București, Marius Dunca (Brașov), Doina Federovici (Botoșani), Adrian Gâdea (Teleorman), Aladin Georgescu (Mehedinți), Romeo Lungu (Buzău), Laurențiu Nistor (Hunedoara), Constantin Rădulescu (Vâlcea), Gheorghe Șoldan (Suceava), Adriana Tușa (deputată de București), Gabriel Zetea (Maramureș) și Dumitrița Gliga (Mureș).
INTERVIURILE HotNews.ro