PSD revendica mostenirea PCR (de Gelu Trandafir)

Una din stenogramele PSD consemna satisfactia lui Nastase dupa aderarea la Internationala Socialista. „In ultimii ani, nu am mai auzit pe nimeni sa ne spuna ca suntem un partid criptocomunist”, constata fostul premier. Nastase le vorbea tovarasilor de drum din PSD despre noua „legitimitate ideologica”, „moderna, social-democrata”.

Cu exceptia site-ului CIA, putini mai descriau pe atunci PSD ca partid „fost comunist” sau „neocomunist”. Stenogramele care au devoalat mecanismul de controlare a institutiilor statului si presei au readus in atentie ascendenta bolsevica a PSD, dar chiar si atunci s-a vorbit mai mult despre „partidul-stat”.

Paradoxal, problema originii nesanatoase a PSD reapare pregnant tocmai acum, cand aripa reformatoare pare sa fi castigat partida, cand multi tineri politicieni i-au inlaturat pe vechii activisti si Dancu i-a lipit lui Iliescu eticheta de „produs expirat” pe frunte.

Rezolutia prin care PSD afuriseste apriori Comisia Tismaneanu arata insa ca Ion Iliescu este de fapt marele castigator al ultimului congres.

Iliescu, care ii denunta in tinerete pe „canibalii americani” si apoi, cu intelepciunea maturitatii, propunea, in 1990, „instituirea unei garzi nationale” formate din mineri, este politicianul care sesizeaza astazi cel mai bine miza condamnarii comunismului. La Congres, Iliescu si-a stupefiat si dezamagit sustinatorii, acceptand pozitia de presedinte de onoare al PSD.

Dar de pe aceasta pozitie el a reusit sa ia ostatic intreg partidul, inspirandu-i o atitudine stupida si periculoasa. Rezolutia prin care PSD cere ca Raportul Comisiei prezidentiale pentru analiza dictaturii comuniste sa fie dezbatut de partide denota maxima ipocrizie.

In 2003, la presiunea Occidentului, dupa ce a minimalizat Holocaustul din timpul administratiei Antonescu, presedintele Iliescu a infiintat o comisie similara, Comisia Wiesel. Aceasta a redactat un raport necontestat de nimeni si nesupus negocierii intre partide sau votului Parlamentului. In baza acelui raport, s-au adoptat legi importante.

Nici un politician responsabil nu a pus la indoiala rezultatele studiului Comisiei pentru studierea consecintelor Holocaustului in Romania. Atunci, Iliescu a creat un precedent, de care s-a folosit in aceleasi conditii actualul presedinte.

Cele mai grave consecinte sunt insa pentru PSD. Contestand vehement Raportul Comisiei pentru analiza dictaturii comuniste, PSD pune egal intre comunism, Iliescu si stanga romaneasca. Pozitia PSD poate stingheri si Partidul Socialistilor Europeni. Caci exista si o stanga europeana, social-democrata, necomunista.

Dar in mod cert PSD nu va face parte din ea, daca nu va abandona balastul istoriei PCR si se va solidariza cu Iliescu.

Practic, prin contestarea Raportului Tismaneanu, Partidul Social Democrat condus de Geoana, Rus si Corlatean isi asuma pentru prima data public, oficial, mostenirea Partidului Comunist Roman, o succesiune pe care a negat-o atata vreme sub Iliescu, Barladeanu si Cozmanca.