Publicitate înșelătoare la produse din tutun. 8 asociații de pacienți și protejare a drepturilor copiilor sesizează ANPC

​8 organizații din România solicită, într-un demers comun, Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor să ia toate măsurile legale în vederea eliminării din spațiul public a informațiilor și mesajelor publicitare subliminale sau cu caracter înșelător, postate sau comunicate, cu privire la produsele de tutun, a produselor conexe și a dispozitivelor destinate exclusiv consumului de tutun, expuse, promovate ori comercializate de către companiile de tutun reclamate. De asemenea, organizațiile solicită ANPC să aplice sancțiunile legale necesare pentru orice forme de publicitate subliminală sau înșelătoare practicate de aceste companii cu privire la orice produse ce conțin tutun sau produse conexe ori cu privire la dispozitivele destinate exclusiv consumului de tutun, de natură a induce în eroare consumatorii.

Organizațiile care au depus în cursul zilei de luni, 26 octombrie, o sesizare oficială la Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor legată de noile produse din tutun și publicitatea agresivă și înșelătoare a acestora în spațiul public, sunt: Societatea Română de Pneumologie, Societatea Română de Cardiologie, Asociația Medicilor de Familie București Ilfov, Asociația Națională pentru Protecția Pacienților, Federația Asociațiilor Studenților în Medicină din România, Federația Asociațiilor Studenților Farmaciști din România, Asociația Mame pentru Mame și Asociația Generația România Sănătoasă 2035.

De asemenea, cele 8 organizații solicită ANPC să ia toate măsurile legale în vederea sancționării companiilor reclamate și remedierii efectelor cauzate de acestea prin eludarea interdicțiilor sau restricțiilor legale privind expunerea, publicitatea, promovarea și sponsorizarea, reglementate în materia produselor ce conțin tutun, a produselor conexe și a dispozitivelor destinate exclusiv consumului de tutun.

La baza demersului celor 8 organizații stă constatarea, bazată pe studii și date recente care arată că după 10 ani în care procentul copiilor și adolescenților care fumează țigări a scăzut semnificativ și constant, la ora actuală se observă creșterea procentului copiilor de 13-15 ani care fumează curent țigări electronice, dar și apariția unei noi categorii de consumatori de nicotină: cei care fumează produse din tutun încălzit. Astfel, în 2017, procentul total al elevilor care fumează curent țigări electronice este aproape egal cu cel al celor care fumează țigări obișnuite (8,2% respectiv 8,6%).

„După doar un an de la introducerea agresivă pe piață, produsele din tutun încălzit sunt cunoscute de o cincime din elevii de 13-15 ani, iar 15% dintre cei care afirmă că au cunoștință de ele au devenit deja consumatori. În total, procentul elevilor de 13-15 ani care au consumat vreodată măcar un produs din tutun (inclusiv produsele din tutun încălzit) a crescut în 2017 față de 2013 cu 7,5% (de la 35,9% la 38,6%). În rândul fetelor, această creștere este și mai îngrijorătoare: 17,4%, de la 31% la 36,4%. Aceste aspecte sunt rezultatul direct al publicității agresive și înșelătoare a acestor produse”, arată semnatarii sesizării depuse la ANPC.

„Expunerea semnificativă a copiilor și adolescenților la acțiuni de promovare și publicitate în spații pe care le frecventează uzual, apariția unor noi produse din tutun care exploatează în mod înșelător viduri de reglementare, dar și prezentarea produselor din tutun în vecinătatea unor bunuri și alimente consumate frecvent de copii, reprezintă modalități prin care este facilitată și încurajată ”testarea” primelor produse din tutun, urmând consumul curent, o dată cu instalarea dependenței de nicotină. Astfel, nu sunt asigurate drepturile copiilor și tinerilor prevăzute la articolele 17 (protecția față de orice mijloc de comunicare în masă care le poate fi dăunător), 19 (protecția față de orice formă de vătămare), 24 (dreptul la cea mai bună stare de sănătate), 33 (protecția față de efectele oricărei forme de drog) și 36 (protecția față de orice formă de exploatare) din Convenția Națiunilor Unite privind Drepturile Copilului. În Decizia Nr. 29 din 27 ianuarie 2016, Curtea Constituțională a României a reținut faptul că, în domeniul combaterii consumului de tutun, există dispoziţii constituţionale care impun statului o serie de obligaţii pozitive ce presupun măsuri legislative adecvate pentru realizarea lor, astfel încât să fie asigurată protecţia drepturilor constituţionale ale cetăţenilor, inclusiv dreptul copiilor şi tinerilor la un regim special de protecţie şi de asistenţă în realizarea drepturilor lor [art. 49 alin. (1)]”, mai subliniază aceștia.

Demersul comun al celor 8 organizații sesizează următoarele aspecte:

• Companiile de tutun reclamate „promovează consumul de tutun încălzit, prin utilizarea unor forme de publicitate subliminală sau înșelătoare în mediul on-line, prin care se creează ideea de “relaxare” a consumatorului prin tutun încălzit și falsa percepție că prin consumul acestuia s-ar recurge la o alternativă “sănătoasă” la consumul tutunului tradițional și că prin această modalitate s-ar reduce considerabil efectele dezastruoase pe care un astfel de consum le produce, în realitate, asupra stării de sănătate”.

• Companiile de tutun „recurg la efectuarea de campanii publicitare indoor si outdoor, care transmit în mod direct ori indirect mesajul de normalizare a consumului de tutun ori a produselor conexe, inclusiv a tutunului încălzit. Încurajează acest consum și induc ideea falsă a lipsei de nocivitate ori a unei nocivități reduse cu 90-95%, prin omisiunea prezentării și furnizării de informații complete ori prin prezentarea lor trunchiată ori distorsionată, cu intenție, în vederea eludării reglementărilor legale în vigoare și ascunderii riscurilor reale la care se expun consumatorii”.

• Companiile de tutun „promovează într-o manieră înșelătoare produse de tutun cu arome, inclusiv cu arome de mentol, a căror nocivitate evidentă a fost determinantă în instituirea interdicției utilizării țigărilor mentolate și cu capsulă, începând cu data de 20.05.2020, de legislația UE relevantă, analizată și prin deciziile pronunțate de CJUE în această materie, ale căror considerente se aplică, mutatis mutandis, și acestui gen de produse, având în compoziție tutun cu arome”.

• Produsele distribuite de companiile de tutun reclamate „sunt expuse în mod ilegal la punctele de vanzare, în spatii cu destinații multiple, cum ar fi magazine alimentare, supermaketuri, hipermarketuri, chiar în fața caselor de marcat. De asemenea, sunt utilizate panouri luminoase, asezate fie în fața caselor de marcat, fie lângă rafturi cu dulciuri, fie în zone cu trafic intens, toate acestea influențând în mod negativ comportamentul consumatorilor tineri”.

Cele 8 organizații solicită ANPC „să acționeze ferm și cu celeritate, întrucât rămânerea în pasivitate ar avea semnificația neîndeplinirii obligației de protecție a sănătății consumatorilor, îndeosebi a celor minori și a celor tineri, care nu sunt în măsură să conștientizeze nici efectele nocive ale fumatului și nici riscurile la care se expun. Această lipsă de conștientizare apare în contextul în care consumul produselor din tutun le este prezentat de companiile de tutun, prin recurgerea la sintagme și formule descriptive înșelătoare, derutante sau ademenitoare, ca având “beneficii” și potențialul de a reduce riscurile asociate fumatului, ca fiind “o alternativă mai bună sau din ce în ce mai bună”, ca folosind sisteme “elegante” sau care „ți se potrivesc uimitor în mână”, ori care “îmbină procesul tehnologic și frumusețea.” Astfel de practici comerciale se impun a fi sever sancționate, în contextul în care afirmațiile privitoare la așa-zisele beneficii ale recurgerii la noile produse ce conțin tutun și pretinsa reducere a riscurilor asupra sănătății nu sunt fundamentate și nu sunt probate prin dovezi medicale certe, indubitabile, validate de organisme medicale imparțiale. Pe de altă parte, practicile publicitare reclamate periclitează însăși sănătatea publică, întrucât promovează consumul de tutun ca pe un obicei inofensiv, fermecător, diminuează forța campaniilor de sănătate publică, țintesc grupuri vulnerabile, precum minorii și tineri, amplifică consumul de tutun, prin atragerea de noi consumatori, contribuie la creșterea consumului existent, reduc voința fumătorilor de a renunța la fumat și încurajează foștii fumători să reînceapă consumul.”

Cele 8 organizații semnatare arată de asemenea, că „România trebuie să își respecte angajamentul de stat semnatar al Convenției Cadru a Organizației Mondiale a Sănătății privind Controlul Tutunului, transpusă în legislația națională prin Legea nr. 332/2005 și care prevede la art. 13 obligația statelor semnatare de a implementa o interdicție cuprinzătoare asupra oricărei forme de publicitate, promovare și sponsorizare pentru produsele din tutun.”