Răceală, gripă sau COVID-19? Cum le deosebesc? „Au venit la consultație copii de școală cu simptome banale de viroză, dar testul a arătat că aveau COVID"

​România înregistrează zilnic noi recorduri la numărul de îmbolnăviri și decese cauzate de COVID-19, și, de parcă nu ar fi de ajuns, peste vârful valului 4 se suprapune și sezonul tradițional al virozelor și al gripei, ca în fiecare toamnă. Simptomele pot fi dintre cele mai diferite, de la nas care curge, durere ușoară în gât, până la simptomatologie respiratorie severă, stare generală de rău și senzația că „te-a călcat trenul”. Poți să îți dai seama de ce boală suferi doar după simptome? Poți să ai COVID-19 și gripă simultan? De ce COVID-19 pune „gaz pe foc” și poate păcăli cel mai ușor dintre cele 3?

HotNews.ro a stat de vorbă cu Gindrovel Dumitra, unul dintre cei mai cunoscuți medici de familie din România și coordonatorul Grupului de Vaccinologie din cadrul Societății Naţionale de Medicina Familiei, despre asemănările și deosebirile dintre o viroză de sezon, gripă și COVID-19.

Practic, medicul de familie este, în cele mai multe cazuri, primul căruia românii i se adresează în cazul apariției simptomelor respiratorii. Gindrovel Dumitra mărturisește că, peste discuția privind diferențele dintre viroză și gripă, pe care el și colegii săi medici o aveau frecvent, de ani de zile, cu pacienții care veneau la cabinet, „a venit COVID-19, care pune și mai mult gaz pe foc vizavi de simptomatologie„.

Medicul Gindrovel Dumitra vaccinându-se cu doza 3 de vaccin COVID-19

Gripa și COVID-19 se diagnostichează cu precizie doar prin testare, iar singura metodă de prevenție este vaccinul. Ambele vaccinuri sunt recomandate și oamenilor sănătoși

Trebuie spus de la bun început că, în cazul în care ai simptome respiratorii, cea mai sigură și practic singura modalitate de a ști cu precizie de ce boală respiratorie suferi este testarea – există atât teste pentru gripă, cât și teste pentru COVID-19, atât „la liber”, în farmacii, cât și în cabinetele medicilor și în clinici – unele cabinete de medicină de familie au teste gratuite, în timp ce în clinicile private testele sunt contra cost.

De asemenea, singura metodă de a preveni atât gripa, cât și COVID-19, este vaccinarea.

În cazul COVID-19, orice persoană cu vârsta peste 12 ani se poate vaccina gratuit în România.

În cazul gripei, vaccinul este administrat gratuit în cabinetele medicilor de familie anumitor categorii, considerate cu risc mare de îmbolnăvire – copii și adulți cu boli cronice – respiratorii, metabolice, renale, cardiovasculare, HIV/SIDA – personal medical, femei gravide, persoane cu vârsta de peste 65 ani și bătrâni instituționalizați.

Medicii recomandă însă cu tărie vaccinul gripal și tututor categoriilor de persoane sănătoase, care nu intră neapărat în categoriile de risc. Ca și COVID-19, gripa este cauzată de un virus la fel de imprevizibil, care nu alege și poate afecta pe oricine. Și, la fel ca boala COVID-19, și gripa poate afecta grav orice om sănătos, putându-se ajunge inclusiv la forme grave care necesită spitalizare, complicații sau deces. Unul din 3 adulți români bolnavi de gripă a avut nevoie de spitalizare în sezonul rece 2018-2019.

Toate persoanele care nu intră în categoriile considerate cu risc mare și nu beneficiază de vaccin gripal gratuit îl pot cumpăra din farmacie (vaccinul costă în jur de 50 de lei) și pot merge cu el la cabinetul medicului de familie, pentru a fi administrat, însă trebuie să îl transporte în condiții speciale – în geantă termoizolantă cu gheață, la temperatură cuprinsă între 2 și 8 grade Celsius. În cazul în care nu puteți ajunge cu el la medicul de familie imediat și sunteți nevoiți să îl păstrați acasă, este bine de știut că vaccinurile trebuie păstrate la rece, însă nu trebuie înghețate, iar înainte de utilizare, vaccinul poate fi scos din frigider, o singură dată, pentru o perioadă maximă de 12 ore, la o temperatură care nu depășește 25 de grade Celsius. În cazul în care se depășește această perioadă, vaccinul „nu se strică”, dar îi scade eficacitatea, astfel că la finalul acestei perioade, el trebuie utilizat imediat sau aruncat. Odată îndepărtat din lanțul de frig, vaccinul nu poate fi introdus din nou în frigider.

Spre deosebire de vaccinul împotriva COVID-19, aprobat deocamdată doar pentru persoanele cu vârsta peste 12 ani, vaccinul împotriva gripei poate fi administrat oricui, după împlinirea vârstei de 6 luni, cu excepția persoanelor alergice la una din componentele vaccinului și a celor cu istoric de reacții alergice severe de tip anafilactic la vaccinarea antigripală.

1. Viroza de sezon, cea mai „fericită” variantă

În cazul în care ai simptome ușoare – îți curge nasul, ai o durere ușoară în gât sau tușești, dar simptomele respiratorii nu sunt severe – cea mai „fericită” variantă este o banală viroză sezonieră.

„În conștiința populară este încetățenit faptul că virozele banale sezoniere ar putea să fie gripă. În realitate, nu este așa. Aceste răceli despre care vorbim acum sunt date de o paletă foarte mare de virusuri – dintre care amintim rinovirusul, adenovirusul și așa mai departe. Sunt multe astfel de situații, chiar coronavirusurile, în afara SARS-CoV2, sunt responsabile de apariția virozelor banale sezoniere”, explică pentru HotNews.ro Gindrovel Dumitra, medic de familie și coordonatorul Grupului de Vaccinologie din cadrul Societății Naţionale de Medicina Familiei.

2. Gripa e atunci când „ai senzația că te-a lovit trenul”

Gripa se diferențiază de virozele de sezon prin alterarea stării generale a persoanei respective.

„Adică ai senzația că te-a lovit trenul. Aceea este adevărata gripă, iar aceste forme sunt prevenite de vaccinarea anti-gripală, nu formele banale, sezoniere, cele care îți permit continuarea activității obișnuite”, arată dr. Gindrovel Dumitra.

Gripa are, pe lângă aceste simptome – pot fi și simptomele de la virozele banale – dar are și simptomatologie pulmonară, cum ar fi dispneea (dificultatea la respirație). Dar există și simptomatologie generală, adică dureri musculare, oboseală, senzația că nu poți să îți desfășori activitățile obișnuite și necesită să rămâi în pat – practic, persoana respectivă nu mai poate să mearga la serviciu, nu își poate desfășura activitățile obișnuite la capacitatea normală, explică Gindrovel Dumitra.

„Aceasta este diferența dintre gripă și virozele banale sezoniere”, arată medicul.

Posibilele complicații ale gripei:

• Gripa crește de 100 de ori riscul de pneumonie, de 10 ori riscul de atac de cord și de 8 ori riscul de accident vascular general, la câteva zile de la îmbolnăvire.

• Persoanele cu afecțiuni medicale pre-existente au un risc mai mare de înrăutățire a acestora în urma infecției cu virusul gripal.

• O altă posibilă complicație este encefalita (inflamația creierului).

• Pentru oamenii care suferă de diabet, riscul de spitalizare cu forme grave crește de 3 până 6 ori.

• Gripa contribuie la deteriorarea gravă a sănătății seniorilor și distruge de multe ori capacitatea de refacere a acestora. Adulții de peste 65 de ani reprezintă 9 din 10 decese cauzate de gripă și 63% din spitalizări.

3. COVID-19 pune gaz pe foc: „Poate da falsa senzație că este doar o viroză ușoară”

Peste discuția privind diferențele dintre viroză și gripă, pe care Gindrovel Dumitra mărturisește că atât el, cât și colegii săi medici o aveau frecvent cu pacienții care vin la cabinet, „a venit COVID-19, care pune și mai mult gaz pe foc vizavi de simptomatologie.”

De ce? Pentru că infecția cu SARS-CoV2, boala numită COVID-19, are o paletă de manifestare foarte largă – îmbracă atât forme asimptomatice, forme cu simptome ușoare precum virozele banale sezoniere, dar și forme severe, precum gripa, subliniază medicul.

În cazul formelor cu simptome ușoare, COVID-19 poate păcăli foarte ușor și se poate crede că este vorba despre o viroză banală, atrage atenția medicul Gindrovel Dumitra: „Într-un fel sau altul, COVID-19 este mai periculos, pentru că oferă pacienților, în cazul în care dezvoltă simptome ușoare, senzația că este doar o viroză banală, iar acest lucru se întâmplă adesea în această perioadă, mai ales la copiii de vârstă școlară.”

De altfel, medicul povestește că a avut la cabinet cazuri de copii de școală care au venit la consultație pentru simptome de viroză banală, însă testul a arătat că erau pozitivi la COVID-19.

Mai mult, părinții acestor copii au fost surprinși și au întrebat: „Cum adică?”

„Episoade din acestea am mai avut de-a lungul timpului de foarte multe ori. COVID-19 dă această falsă senzație de siguranță, că este doar o viroză ușoară”, este semnalul de alarmă tras de Gindrovel Dumitra.

Medicul avertizează de asemenea că un copil la care COVID-19 se manifestă ca o viroză ușoară poate să răspândească boala COVID-19 către vârstnici, care pot dezvolta o formă severă de COVID-19.

4. Pot să am COVID-19 și gripă simultan?

Sezonul rece precedent a fost un sezon special la nivel mondial: măsuri de distanțare peste tot în lume, nefrecventarea colectivităților, mulți copii, nu doar din România, au făcut școala online.

Acest lucru, asociat cu purtarea măștii și toate celelalte măsuri, au dus, practic, la dispariția gripei, spune medicul Gindrovel Dumitra: „De altfel, ne amintim că în anul 2020, atunci când au apărut primele cazuri de COVID-19 în Lombardia, noi în România ne aflam în plin sezon de gripă, cu un număr semnificativ de cazuri zilnice și doar închiderea școlilor și ‘stați acasă’ a dus la ștrangularea cât se poate de brutală a sezonului gripal – practic, au dispărut cazurile de gripă, și nu doar de gripă, ci și de alte viroze care se transmit pe cale respiratorie.”

Sezonul următor, 2020-2021, am avut pe de o parte un număr record de vaccinări împotriva gripei în România (Ministerul Sănătății a cumpărat un număr record de doze de vaccin pentru campania gratuită de vaccinare a persoanelor cu risc – peste 3 milioane, iar farmaciile au epuizat și ele în timp record stocurile de vaccin gripal).

Pe de altă parte, am avut și măsurile de protecție păstrate în continuare, precum purtarea măștii, dar mai ales absența colectivității, care a dus, practic, la inexistența unui sezon gripal în acea perioadă, amintește Gindrovel Dumitra.

Din acest motiv, în România nu au existat, până acum, cazuri de infecție cu SARS-CoV2 suprapusă peste infecția cu virusul gripal, spune medicul.

Dar au fost cazuri în alte țări: „Au fost identificate situații cu co-infecție, ele fiind foarte reduse.”

Infectarea dublă – gripă-COVID-19 – crește riscul de a dezvolta complicații majore: studiile preliminare arată o rată de mortalitate dublă la pacienții cu infecție concomitentă COVID-19 – gripă, precum și risc crescut de afectare cardiacă, inflamații mai severe și afectare a organelor

De asemenea, gripa crește de 100 de ori riscul de pneumonie. Pacienții vindecați de COVID-19 pot face, de asemenea, gripă, iar aceasta poate afecta organismul deja slăbit de posibile sechele pulmonare în urma infecției cu SARS-CoV.

„Atâta timp cât avem vaccin, atât gripal, cât și COVID-19, colectivitățile trebuie să își continue activitatea”

Ei bine, sezonul pe care îl avem în față are o altă particularitate, spune medicul Gindrovel Dumitra: vine după un sezon gripal aproape inexistent, iar a doua particularitate o reprezintă faptul că, totuși, copiii au revenit la școală și „trebuie să își continue școala cu orice preț”.

Atâta timp cât avem la dispoziție atât vaccin gripa, cât și împotriva COVID-19, colectivitățile trebuie să își continue activitatea, iar copiii în special trebuie să meargă la școlă, toți cei ce intră în contact cu ei – cadre didactice și membrii familiei – având la dispoziție varianta de a se vaccina, este opinia medicului Gindrovel Dumitra: „Am mai spus-o de foarte multe ori, peste nenorocirea că mor oameni din cauza COVID-19, apare cealaltă nenorocire, reprezentată de lipsa de educație a generații întregi. Din punctul meu de vedere, atâta timp cât există vaccin, atât gripal, cât și COVID-19 la dispoziție, colectivitățile trebuie să își continue activitatea, iar persoanele care se află în contact cu copiii – mă refer atât la cadre didactice, cât și la membrii familiei – trebuie să se vaccineze. Din acest motiv, câtă vreme există o soluție, colectivitățile trebuie să meargă înainte cu orice preț, pentru ca acești copii să învețe.”

În aceste condiții, avem toate șansele ca anul acesta să asistăm la un sezon gripal în România, spre deosebire de anul trecut, când acesta a fost ca și inexistent, afirmă Gindrovel Dumitra.

Care va fi însă intensitatea acestuia? Care vor fi consecințele suprapunerii gripei peste un sezon cu număr mare de cazuri de COVID-19? „Este prematur să anticipăm”, este răspunsul medicului Gindrovel Dumitra.

În România, în sezonul gripal 2018-2019, unul din trei adulți care au contractat gripa a avut nevoie de spitalizare.

Se estimează că, în Uniunea Europeană, vaccinarea împotriva gripei poate salva peste 37.000 de vieți și poate economisi 332 de milioane de euro în fiecare sezon gripal.