Radu Craciun: Supravietuirea Europei - Solutia unica despre care nu vorbeste nimeni

Radu Craciun: Supravietuirea Europei – Solutia unica despre care nu vorbeste nimeni

Brexit-ul a fost atat de mult analizat in ultimele zile incat interesul public pentru acest subiect este pe punctul sa se epuizeze. Cu toate acestea, opiniile pe care le-am vazut pana acum esueaza in a furniza o solutie reala, care sa duca la o renastere a Europei: economica, sociala, culturala, mentala, scrie Radu Craciun pe blogul sau. Cu toate ca focalizarea in aceste zile este pe Brexit, ar fi naiv sa nu realizam ca Brexit-ul este doar un simptom al unei boli profunde care a cuprins intreaga Europa. Britanicii, intr-adevar, nu au fost niciodata mari fani ai Uniunii Europene. Asta i-a facut intotdeauna sa fie veriga slaba a UE si, de aceea, cupa rabdarii lor a fost suficient de mica pentru a se goli prima.

Dar daca s-ar organiza azi referendum-uri in fiecare tara a UE, ar fi Marea Britanie singura care ar alege sa plece? De ce aceasta situatie? Manipuleaza partidele populiste alegatorii? Este presa de vina? Sunt oamenii din ce in ce mai ignoranti?

Cred ca raul originar a fost facut de fapt de principalele partide europene. Ele au fost cele care au creat contextul, oportunitatea de care au profitat populistii. Cum? Prin schimbarea prioritatilor intr-o directie gresita.

Povestea de succes a UE este strans legata de nasterea in perioada post-belica a unei clase de mijloc puternice. Europa a fost o familie fericita atata timp cat a oferit o prosperitate in crestere propriilor cetateni. In aceasta perioada, disfunctionalitatile UE au fost mai degraba un subiect de glume decat o sursa de ingrijorare si frustrare.

Situatia a inceput sa se deterioreze pe masura ce consecintele globalizarii au inceput sa devina manifeste in Europa. Globalizarea a transformat europenii in principalii perdanti in fata elitelor globale si a tarilor emergente. A ingustat decalajul de bogatie dintre tari si a marit acelasi decalaj din interiorul tarilor. Cei bogati au devenit mai bogati, iar clasa de mijloc a inceput sa se subtieze, in timp ce salariile din jumatatea inferioara au stagnat. Relocarea afacerilor in cautare de forta de munca ieftina a oprit cresterea prosperitatii europenilor. Criza nu a facut decat sa mareasca discrepantele.

UE nu mai produce prosperitate, asa ca procesul decizional din Uniune a devenit tinta frustrarii. Analizele pe care le vedem azi si care mentioneaza la nesfarsit problema birocratiei din UE si nevoia de a rezolva aceasta problema rateaza de fapt adevarata tema. Nu birocratia este perceputa ca fiind o problema, ci cat de adecvate au fost deciziile UE pentru proprii cetateni. I-ar pasa cuiva de birocratie daca deciziile luate la Bruxelles ar fi percepute ca fiind excelente de catre europeni? Deoarece deciziile birocratice nu sunt proaste prin definitie. Poate sunt mai lente, poate necesita mai multe resurse decat ar trebui, dar pana la urma pot fi decizii bune.

Din pacate, aceste decizii au fost percepute ca favorizand din ce in ce mai mult cercurile de afaceri in dauna cetatenilor de rand. Politicile de imigrare au fost o dovada clara in acest sens, portile fiind deschise la solicitarea sectorului corporatist, care cerea forta de munca ieftina si proaspata pentru a tine sub capac cresterile salariale.

Dar nu doar lipsa de calitate a deciziei a devenit o problema, ci si procesul decizional, care a facut ca un numar extrem de restrans de tari sa ia decizii pe care ceilalti au fost obligati sa le urmeze. Aceasta a facut ca, o data in plus, cetatenii UE sa simta ca majoritatea nu are de fapt un cuvant de spus. Intrebarea legitima era: ce mai inseamna democratia in Europa? Cine conduce de fapt Europa? Bruxelles-ul sau Berlin-ul? Si ce le califica pentru asta?

Avand in vedere toate acestea, asa numitele solutii precum anularea referendum-ului Brexit, un nou referendum, mai multa integrare europeana sau mai putina integrare, reforma institutiilor europene etc etc. sunt absolut inutile, atata vreme cat cauza fundamentala nu va fi rezolvata: cum sa refacem si sa pastram prosperitatea europenilor. Asta este singura cheie a succesului!

Problema este ca, atat timp cat politicienii vor continua pe aceeasi linie de gandire ca pana acum, servind cu prioritate elitele economice si nu cetatenii de rand, venind cu “solutii” in haina stramta a modelului economic existent, disolutia finala a UE va fi inevitabila. Din acest motiv, este o nevoie stringenta de o resetare totala a modalitatii in care sistemul politico-economic al UE functioneaza.

Da, este profund, da, este fara precedent, da, este dramatic, dar la fel de dramatic precum situatia cu care se confrunta UE zilele acestea. Miza este imensa si, de aceea, nu ar trebui sa economisim nicio farama din creativitatea noastra, iesind din sabloanele de gandire in care suntem blocati. Europa trebuie sa renunte la modelul de gandire traditional si sa fie promotoarea unui nou model de dezvoltare. Ar trebui sa fie un model in care costurile cu forta de munca vor fi minimizate prin utilizarea intr-o masura din ce in ce mai mica a oamenilor.

Principalul argument servit de politicieni si mediul de afaceri, ingrijorati de stagnarea puterii lor de cumparare si de fluxul de imigranti, este: “Europa imbatraneste rapid. De aceea scaderea fortei de munca trebuie sa fie compensata prin acceptarea imigrantilor sau prin relocarea afacerilor”. Deci ni se spune, in secolul 21, contemporani fiind cu revolutia digitala, ca singura cale prin care ne putem dezvolta economic este aceea de a continua sa ne inmultim pe o planeta deja suprapopulata? Serios?

Dar ce sa mai credem atunci despre afirmatiilor expertilor care avertizeaza ca procesul de robotizare va pune in pericol slujbele multor oameni, ducand inclusiv la readucerea unor activitati in tarile de origine. Parca ceva nu se leaga, nu-i asa?

La prima vedere, in pofida faptului ca apar solutii tehnologice, companiile prefera sa vaneze forta de munca ieftina, ignorand pagubele culturale si sociale pe care le produce UE. Mediul de afaceri pare sa fie suficient de miop si lacom ca sa nu realizeze ca printr-o astfel de abordare distruge insasi tesatura propriului succes: existenta unei UE cu toate trasaturile sale favorabile mediului de afaceri, libera circulatie a bunurilor, serviciilor si capitalului, moneda unica si lipsa granitelor.

Aceasta abordare trebuie sa inceteze. Acesta este momentul in care politicienii europeni trebuie sa puna piciorul in prag si sa opreasca comportamentul suicidal ale elitelor economice. Ce ar fi daca Germania, unul dintre liderii in tehnologie ai Europei, o tara in mare nevoie de a recastiga increderea europenilor, ar lua initiativa unui proiect pan-european in care ar implica elitele economice si politice in scopul identificarii unui model prin care din ce in ce mai putini oameni activi ar putea sa sustina din ce in ce mai multi oameni in varsta? Progresul tehnologic este capabil sa furnizeze un astfel de rezultat. Nu mai este un scenariu SF acela al fabricilor robotizate, in care prezenta umana a fost minimizata.

Nu va fi usor, nu va fi ieftin. Companiile vor trebui sa investeasca la greu intr-o astfel de solutie. Mult mai mult decat intr-un emigrant din Orientul Mijlociu. Asa ca prima provocare va fi aceea de a motiva mediul de afaceri din Europa sa investeasca in fabrici care folosesc din ce in ce mai putini oameni.

A doua provocare este insa si mai importanta, dar si delicata. Cum vor fi transformate castigurile de productivitate in sprijin financiar pentru o populatie din ce in ce mai batrana? Cum sa evitam ca in loc ca avutia creata astfel sa se concentreze din nou in mainile catorva, sa o repartizam in intreaga societate? Aceasta ar presupune ca atat salariile, cat si profiturile sa fie taxate mai mult, pentru a crea resursele bugetare pentru asistenta sociala a celor varstnici.

Decizii foarte dificile, nu-i asa? Un model economic total diferit. Dar care, daca este realizat in Europa, ar rezolva cea mai importanta problema cu care se va confrunta omenirea in urmatoarele secole: imbatranirea si scaderea populatiei.

Din acest motiv suntem condamnati la gasirea, mai devreme sau mai tarziu, a unei solutii. De ce sa nu o facem mai devreme? Europa are traditia de a fi o deschizatoare de drumuri in diverse domenii. Atata vreme cat Europa a indraznit sa fie un leader in domeniul limitarii emisiilor de carbon si al energiei verzi, nu vad de ce nu ar fi capabila sa produca, prin consensul politicienilor si al oamenilor de afaceri, un model economic capabil sa faca fata provocarilor unei populatii in curs de imbatranire.

Mediul de afaceri european are nevoie de acest model inainte sa fie martor la disparitia contextului geopolitic care i-a adus succes, marile partide europene au nevoie de el pentru a castiga credibilitatea pierduta si pentru a prelua initiativa care acum apartine populistilor, euopenii au nevoie de el pentru a vedea prosperitatea lor renascuta, Germania are nevoie de el pentru a demonstra ca este totusi capabila de un leadership de inalta calitate in secolul 21. In final, Europa are nevoie de el pentru a supravietui.

Comenteaza pe blogul lui Radu Craciun.

N.Red: Radu Craciun a fost economist sef al BCR, recentvalidat ca Presedinte Director General al BCR Pensii. Craciun este si fondatorul Asociatiei Administratorilor Independenti, dupa ce timp de 10 ani a coordonat departamentele de analiza si cercetare piata de capital de la ABN AMRO Securities (Romania) si ABN AMRO Bank (Romania), de unde a plecat ca director adjunct la Eureko, administrator a doua fonduri de pensii private

Radu Craciun: Supravietuirea Europei – Solutia unica despre care nu vorbeste nimeni

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”