Radu Gyr-Poezii

C R E Z U L

de Radu Gyr

Puneti-mi lanturi si catuse

sa sune scrasnetul hain

si mii de lacate la use,

eu tot ceiace-am fost raman.

Surpati asupra-mi munti si ape

puteti chiar sa ma spanzurati.

Cu grele, negre tarnacoape,

credinta nu mi-o sfaramati.

Tarati-ma de vreti sub santuri

si ingropati-mi trupul stins.

Eu sorb ca Fat-Frumos, din lanturi

puteri adanci de neinvins.

Puteti sa napustiti tot iadul

ca sa ma franga pana’n miez.

Eu stau in viscole ca bradul

si tare, tare ca un crez.

IMN MORTILOR

de Radu Gyr

Morminte dragi, lumina vie,

sporite’ntr’una an de an,

noi v’auzim curgand sub glie,

ca un suvoi subpamantean!

Ati luminat cu jertfe sfinte

pamantul, pana’n temelii,

caci arde tara de morminte,

cum arde cerul de faclii.

Ascunse’n lut, ca o comoara,

morminte vechi, morminte noi,

de vi se pierde urma’n tara,

va regasim mereu in noi!

De vi s’au smuls si flori si cruce

si daca locul, nu vi-l stim,

tot gandul nostru’n el v’aduce,

ingenuncheri de heruvim.

Morti sfinti in temniti si prigoane.

Morti sfinti in lupte si furtuni,

noi am facut din voi icoane,

si va purtam pe frunti cununi.

Nu plangem lacrima de sange,

ci ne mandrim cu-atati eroi.

Nu! Neamul nostru nu va plange,

ci se cumineca prin voi.