Raiduri UE, suspiciuni de spionaj și un ordin secret de la Beijing: Cum a cucerit o firmă chineză granițele Europei

O investigație a Comisiei Europene privind subvențiile acordate producătorului chinez de scanere Nuctech a declanșat o dispută comercială majoră, potrivit The New York Times.

În aprilie 2024, anchetatorii au efectuat percheziții la două sedii europene ale companiei Nuctech, un producător chinez de echipamente de securitate cu o prezență globală extinsă. Oficialii Uniunii Europene au ridicat laptopuri, au confiscat telefoanele mobile ale angajaților și au examinat documentele.

Aceștia căutau dovezi că firma susținută de stat, condusă odinioară de fiul fostului președinte chinez Hu Jintao, obținuse un avantaj neloial în cadrul licitațiilor pentru instalarea scanerelor cu raze X și a sistemelor de detectare a explozibililor la punctele de control de frontieră din peste 24 de țări europene.

În prezent, frustrarea din Europa față de dominația companiilor chineze în multe sectoare industriale este în creștere, iar Nuctech a devenit o țintă pentru politicienii aflați sub presiune să protejeze companiile și locurile de muncă locale. De asemenea, crește îngrijorarea cu privire la sectoarele cu potențiale vulnerabilități la spionaj sau atacuri cibernetice.

Comisia Europeană utilizează un nou instrument juridic pentru a analiza ofertele publice depuse de Nuctech. De la raidurile din 2024, Comisia a deschis o anchetă aprofundată, care ar putea duce la cedarea unor active și la interdicții.

În același timp, China a calificat anchetele drept „ilegale” și o „represiune nejustificată împotriva întreprinderilor chineze”. Pentru prima dată, Ministerul Justiției din China a reacționat ordonându-i public companiei Nuctech să nu coopereze.

Nu este prima dată când cele două părți se ciocnesc pe această temă. În 2009, o plângere a rivalului britanic Smiths Detection a determinat Comisia Europeană să deschidă o anchetă și să aplice tarife de protecție comercială împotriva Nuctech. În replică, Beijingul a investigat compania Smiths și a taxat-o la rândul său.

„Cu toții vom fi agenții voștri de vânzări”

Ascensiunea Nuctech din ultimele trei decenii reflectă ambițiile Partidului Comunist Chinez, scrie NYT. În 1997, guvernul a reunit cercetători de la Universitatea Tsinghua pentru a dezvolta tehnologii de inspecție a mărfurilor de contrabandă. Companiei i s-a acordat acces la instituții de cercetare de stat și i s-a cerut să colaboreze îndeaproape cu autoritățile vamale.

Până în 2000, Beijingul începuse să îndemne companiile chineze să se extindă în străinătate. Wu Yi, pe atunci unul dintre cei mai importanți lideri ai Chinei, a vizitat sediile Nuctech și i-a îndemnat pe angajați să „dezvolte piața internațională”, adăugând: „Cu toții vom fi agenții voștri de vânzări”.

În timpul primelor sale incursiuni în Nepal, Siria, Liban, Mauritius, Surinam și Ecuador, Nuctech nu avea concurenți. Ministerul Comerțului din China a aranjat tranzacțiile prin intermediul unui program de ajutor extern care oferea asistență țărilor în curs de dezvoltare pentru a cultiva bunăvoința diplomatică.

Un contract de închiriere în valoare de 3 milioane de euro, încheiat în 2007 cu guvernul maltez, a fost obținut „cu sprijinul puternic” al Ministerului Comerțului, incluzând o subvenție de 291.000 de euro din partea Beijingului.

Nuctech a obținut contracte și prin Inițiativa „Belt and Road”. Între anii 2000 și 2024, instituții chineze de stat au acordat subvenții și împrumuturi de peste 1,2 miliarde de dolari pentru scanerele companiei la nivel mondial, potrivit institutului AidData. De asemenea, compania a fost acuzată de mită și corupție în Namibia și Filipine — acuzații pe care le-a negat.

Disputa pe prețuri și infrastructura critică

În prezent, Nuctech afirmă că deține poziția de lider în Africa, mai mult de jumătate din piața din America și o cotă de peste 90% în Europa. Poziția dominantă a companiei chineze a stârnit îngrijorări privind accesul la sectoare sensibile.

Concurenții occidentali susțin că se confruntă cu dificultăți în a concura la nivel de preț, invocând licitații în care ofertele companiei chineze erau cu până la 50% mai mici decât prețul lor de ofertă.

Robert Bos, director general adjunct al InsTech Netherlands, una dintre cele două filiale europene ale Nuctech, a respins criticile: „Entitățile europene ale companiei nu au primit nicio subvenție din partea guvernului chinez care să le permită să ofere oferte nejustificat de mici în cadrul licitațiilor publice din UE și să denatureze concurența”.

Câștigarea contractelor nu se reduce la preț: „Uneori suntem mai ieftini; alteori suntem mai scumpi. În unele cazuri, pierdem și noi”, a spus Robert Bos. El a mai spus că Nuctech poate oferi prețuri mai mici deoarece produce echipamente într-o fabrică din Polonia. Multe dintre contractele europene au fost recunoscute drept „cele mai avantajoase din punct de vedere economic”.

În replică, Bart Groothuis, deputat olandez în Parlamentul European și fost director pentru securitate cibernetică în cadrul Ministerului Apărării din Olanda, a declarat: „Ei folosesc subvenții străine pentru a se infiltra în infrastructura noastră critică. Ei folosesc comerțul pentru a transforma dependența într-o armă.”

Bos a apărat poziția companiei afirmând: „Nuctech nu deține nicio pârghie de influență nici asupra guvernului chinez, nici asupra infrastructurii critice europene.”

Problemele globale și cazul-test pentru UE

În 2020, guvernul canadian a blocat o tranzacție de 6,8 milioane de dolari a Nuctech pentru furnizarea de echipamente pentru 170 de ambasade, din cauza preocupărilor legate de securitatea datelor.

Bos a negat că Nuctech ar stoca sau prelucra datele clienților: „Majoritatea clienților noștri dispun de propriile structuri IT, iar gestionarea datelor nu ține de noi”.

În același an, Statele Unite au inclus Nuctech pe o listă neagră, afirmând că aceasta a vândut echipamente care „au împiedicat eforturile de combatere a traficului internațional ilicit cu materiale nucleare și radioactive”.

Prin instrucțiunile date angajaților Nuctech de a nu coopera cu ancheta europeană, China testează limitele a ceea ce Europa este dispusă să facă, consideră Tobias Gehrke, cercetător principal la Consiliul European pentru Relații Externe:

„China folosește Nuctech ca un caz-test pentru a vedea cât de mult vor dori europenii să respecte reglementările și legile lor.”