Rămâne lumea fără petrol? Ce spune Goldman Sachs

Gigantul american de investiții vorbește despre cea mai mare criză petrolieră din toate timpurile și examinează 3 indicatori esențiali.

Piața globală a petrolului intră într-o „zonă periculoasă”, întrebarea dacă lumea se îndreaptă spre o penurie reală fiind acum pusă în termeni de urgență, pe măsură ce războiul face ravagii în Orientul Mijlociu, notează presa elenă.

O analiză realizată de Goldman Sachs încearcă să ofere răspunsuri examinând trei indicatori-cheie: nivelurile ofertei, comportamentul prețurilor și semnele din economia reală.

Jurnalistul Dan Popa trimite în fiecare joi dimineață newsletterul „EconoMix”. Dacă te interesează finanțele personale și vrei să primești recomandări economice, te poți abona aici:

Prăbușirea importurilor – primul „clopoțel”

În Asia, situația este deja îngrijorătoare. Importurile de petrol au scăzut cu aproximativ 9 milioane de barili pe zi până la sfârșitul lunii martie, reflectând șocul ofertei, în special după tulburările din Golful Persic.

Întârzierea transporturilor – din cauza lungimii rutelor maritime – înseamnă că deficitul real a început să se resimtă cu întârziere, intensificând presiunea asupra piețelor.

Prețuri explozive – până la +150%

Al doilea indiciu vine din prețuri. Produsele rafinate, cum ar fi motorina, au înregistrat creșteri de până la 150%, nu doar din cauza penuriei, ci și din cauza concurenței dintre țările mai bogate pentru asigurarea aprovizionării.

Bătălia pentru combustibili – de la motorină la carburant pentru avioane – intensifică distorsiunile, ducând la un cerc vicios de creștere a prețurilor și disponibilitate limitată.

Economia reală „plânge”

Al treilea și cel mai îngrijorător semnal vine din viața de zi cu zi a economiilor. Mai multe stat au declarat stare de urgență legată de combustibil, Coreea de Sud restricționează utilizarea vehiculelor publice, iar în Australia, stațiile de alimentare rămân fără benzină. Acestea sunt semne că această criză nu mai este una teoretică sau bursieră – s-a extins în economia reală.

În Europa, criza energetică declanșată de războiul din Orientul Mijlociu a declanșat deja scenarii de urgență, Comisia și statele membre pregătindu-se chiar și pentru cele mai extreme măsuri.

Pe masă – cel puțin ca ultimă soluție – se află impunerea raționalizării combustibilului, în cazul în care se declară o „Alertă a Uniunii” din cauza stocurilor insuficiente. Într-un astfel de scenariu, s-ar acorda prioritate serviciilor critice, precum spitalele, transportul de alimente și transportul public, în timp ce consumul pentru persoane fizice și companii s-ar reduce drastic. În același timp, guvernele reactivează planurile de economisire, care includ restricții de călătorie, plafoane de consum și – într-o fază extremă – reduceri obligatorii de energie pentru industrii, pentru a asigura suficiența gospodăriilor.

La nivelul UE, se are în vedere și eliberarea suplimentară a rezervelor strategice de petrol, precum și intervenții pe piață, cum ar fi impozitarea profiturilor excesive ale companiilor energetice pentru a sprijini consumatorii. Mesajul cheie de la Bruxelles este clar: Europa nu se află încă în cel mai rău moment, dar se pregătește ca și cum ar fi deja acolo – având toate instrumentele la dispoziție pentru o criză care s-ar putea dovedi a fi de lungă durată.

Cea mai sumbră evaluare: „Cea mai gravă criză petrolieră din istorie”

Goldman Sachs ridică acum tonul, avertizând că lumea se confruntă cu „cea mai gravă criză petrolieră din istorie”, ca urmare a încetării aproape complete a exporturilor de hidrocarburi din statele din Golf.

Această evaluare reprezintă o escaladare clară în comparație cu analizele anterioare. Cu doar câteva săptămâni în urmă, Agenția Internațională pentru Energie a descris situația drept „cea mai mare întrerupere a aprovizionării cu energie din istorie”. Acum, însă, imaginea se schimbă de la o întrerupere la o criză reală.

„Bombă” de penurie – și cu întârziere

Goldman Sachs avertizează că o penurie globală de petrol este iminentă, pe măsură ce stocurile scad, iar fluxurile din Golful Persic au fost reduse la niveluri minime.

În același timp, analiștii de la JPMorgan Chase descriu situația ca pe o „bombă cu ceas”, estimând că deficitul natural de petrol va începe să se manifeste secvențial în aprilie, începând din Asia și extinzându-se în Europa și SUA, pe măsură ce sosirile petrolierelor încetinesc.

Rezerve marginale – dezechilibre mari

Datele arată cât de strânse sunt marjele. Economiile majore dețin, în medie, rezerve de țiței de aproximativ 40 de zile, cu variații semnificative.

Regatul Unit este descris ca fiind „deosebit de expus”, cu stocuri de doar 14 zile, în timp ce India are aproximativ 20 de zile. În cazul produselor rafinate, stocurile au o medie de 37 de zile, Japonia fiind într-o poziție mai bună, iar India din nou printre cele mai vulnerabile.

Dincolo de energie: un risc și pentru alimente

Impactul nu se limitează la energie. Conform rapoartelor citate de The Guardian, deficitul de îngrășăminte amenință să reducă producția agricolă în toamnă, crescând riscul unei crize alimentare pentru milioane de oameni.

Concluzia analiștilor este clară: criza nu a atins încă punctul culminant — și ce e mai rău ar putea fi în viitor.