Raport critic al Departamentului de Stat al SUA: „Investitorii americani s-au plâns de corupția din guvern și din mediul de afaceri din România” / „Condamnările pentru corupție sunt greu de obținut”

România a făcut progrese semnificative în combaterea corupției, dar aceasta rămâne o provocare continuă, arată raportul privind climatul investițional din România în 2025, redactat de Departamentul de Stat al SUA și publicat luna aceasta.

„Investitorii americani s-au plâns atât de corupția din guvern, cât și din mediul de afaceri din România, menționând cel mai frecvent serviciul vamal, funcționarii municipali și autoritățile financiare locale”, spune un raport al Departamentului de Stat.

„Modificările legilor din domeniul justiției și presiunile exercitate asupra procurorilor Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au slăbit eforturile de combatere a corupției”, mai spune raportul.

Raportul privind climatul investițional al Departamentului de Stat al SUA oferă informații despre climatul de afaceri din 170 de țări. Pregătit de ambasadele și consulatele SUA din întreaga lume, raportul analizează deschiderea fiecărei economii față de investițiile străine. G4Media a scris mai întâi despre acest raport, marți.

România a făcut progrese semnificative în combaterea corupției, însă aceasta rămâne o provocare continuă, precizează raportul.

Raportul Departamentului de Stat observă de asemenea că „condamnările pentru corupție continuă să fie dificil de obținut, în parte din cauza problemelor legate de termenul de prescripție a răspunderii penale”.

„Între 2022 și 2025, 9.635 de dosare penale au fost închise din cauza intervenției termenului de prescripție a răspunderii penale”, spune raportul.

„Slăbirea eforturile de combatere a corupției”

Raportul Departamentului de Stat citează eurobarometrul din iulie 2024 privind atitudinea companiilor față de corupție, care spune că 94% dintre oamenii de afaceri români consideră că corupția este răspândită în țara lor, ceea ce este peste media UE de 64%.

Potrivit acestuia, 59% dintre oamenii de afaceri români consideră că funcționarii publici favorizează membrii propriilor familii sau prietenii.

Eurobarometrul a observat, de asemenea, că cele mai mari probleme întâmpinate în desfășurarea activității comerciale sunt:

• legislația și politicile în continuă schimbare (93%)
• ratele de impozitare (85%)
• complexitatea procedurilor administrative (82%)
• corupția (71%).

Raportul Departamentului de Stat subliniază că în Indicele de percepție a corupției 2024 al Transparency International, România s-a clasat pe locul 65 din 180 de țări, sub media UE de 62.

Din 2022, când Comisia Europeană (CE) a constatat că România a înregistrat progrese suficiente în eforturile sale de combatere a corupției la nivel înalt pentru a recomanda ridicarea Mecanismului de cooperare și verificare (MCV), CE a continuat să monitorizeze eforturile României de reformare a sistemului judiciar prin Mecanismul statului de drept, care se aplică tuturor statelor membre, adaugă raportul.

„Studiul economic al OCDE din 2024 a avertizat că practicile corupte în anumite sectoare rămân răspândite și că progresele în dezvoltarea mecanismelor de descurajare a corupției sunt lente. Modificările anterioare ale legilor din domeniul justiției și presiunile exercitate asupra procurorilor Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au slăbit eforturile de combatere a corupției”, mai spune raportul Departamentului de Stat.

Problema fondurilor UE

Raportul mai notează și alte aspecte, printre care problemele României cu absorbția fondurilor europene.

„Creșterea pe termen mediu a României va fi determinată de capacitatea sa de a absorbi fluxuri mari de fonduri UE”, spune documentul.

România este eligibilă pentru a primi până la 77 de miliarde de euro în finanțare UE până în 2030, inclusiv 28,5 miliarde de euro în granturi și împrumuturi din fondul „Next Generation EU” prin Planul național de redresare și reziliență (PNRR) pentru perioada 2021-2027, precizează raportul.

„Cu toate acestea, constrângerile birocratice asupra capacității administrative de a solicita fonduri UE, precum și
de a absorbi și implementa proiecte finanțate de UE, pot diminua impactul PNRR”, observă analiza.

„În timp ce guvernul român continuă să înregistreze progrese în îndeplinirea obiectivelor necesare, implementarea reformelor și a măsurilor de investiții din PNRR se confruntă cu întârzieri semnificative. Toate etapele de reformă și cererile de plată trebuie finalizate până în august 2026 pentru a evita pierderile de finanțare”, precizează raportul.