Raportul Comisiei Europene privind statul de drept în România. Cum este evaluată justiția / Unde nu s-au făcut deloc progrese

Comisia Europeană arată, în raportul anual privind statul de drept, că în România rezultatele obţinute în urmărirea penală a cazurilor de corupţie s-au menţinut la acelaşi nivel ca în anul precedent, notează News.ro. „Instanţele inferioare au continuat să închidă dosarele de corupţie şi să anuleze condamnările, inclusiv în cazurile de corupţie la nivel înalt, în urma hotărârilor Curţii de Casaţie şi Justiţie privind prescripţia”, scrie în document.

• Comisia recomandă totodată României să ia măsuri pentru a asigura anchetarea şi urmărirea penală eficientă a infracţiunilor penale din cadrul sistemului judiciar, inclusiv în ceea ce priveşte infracţiunile de corupţie.

„În România, legile privind justiţia au continuat să fie puse în aplicare şi au contribuit la îmbunătăţirea cadrului legislativ privind independenţa şi funcţionarea sistemului judiciar, în timp ce dezbaterea publică a diverselor preocupări legate de sistemul judiciar a fost suspendată în urma unei decizii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. În urma unei proceduri de selecţie, au fost numiţi mai mulţi procurori de rang înalt. Cu toate acestea, nu au fost încă luate măsuri legislative pentru consolidarea garanţiilor menite să asigure independenţa procurorilor de rang înalt, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare. Unii magistraţi continuă să resimtă presiuni nejustificate din interiorul sistemului judiciar, iar unii judecători au fost recuzaţi pentru că intenţionau să sesizeze instanţele europene”, se arată în raportul Comisiei Europene privind statul de drept, la capitolul dedicat țării noastre.

În document se arată că rata de ocupare a posturilor din magistratură a crescut în 2025 şi s-au luat măsuri pentru a remedia deficitul de personal şi pentru a îmbunătăţi sistemul de asistenţă juridică, care rămâne subfinanţat.

„Digitalizarea sistemului judiciar este una dintre priorităţile guvernului. Timpul estimat necesar pentru soluţionarea cauzelor civile, comerciale şi administrative a scăzut semnificativ, în timp ce rata de soluţionare a cazurilor s-a îmbunătăţit. Evaluarea Strategiei naţionale anticorupţie pentru perioada 2021-2025 a fost finalizată, iar următoarea strategie pentru perioada 2026-2030 se află în curs de elaborare. Rezultatele obţinute în urmărirea penală a cazurilor de corupţie, atât de mică amploare, cât şi la nivel înalt, s-au menţinut la acelaşi nivel ca în anul precedent. Instanţele inferioare au continuat să închidă dosarele de corupţie şi să anuleze condamnările, inclusiv în cazurile de corupţie la nivel înalt, în urma hotărârilor Curţii Supreme de Casaţie şi Justiţie privind prescripţia. Deşi volumul de dosare restante a fost redus semnificativ, nu au fost luate măsuri suplimentare pentru a asigura investigarea şi urmărirea penală eficientă a infracţiunilor de corupţie din cadrul sistemului judiciar”, scrie în document.

În raport se notează că a fost adoptată o nouă legislaţie privind „uşile rotative”, care include restricţii înainte şi după încetarea mandatului pentru o gamă largă de funcţionari publici, iar un nou Cod de etică pentru guvern este în curs de implementare, incluzând interdicţia privind cadourile. O propunere legislativă amplă privind declaraţiile de avere, prezentată de Agenţia Naţională de Integritate (ANI), se află în prezent în discuţie. De asemenea, au fost introduse noi norme privind activitatea de lobby pentru deputaţi. ANI dezvoltă un sistem informatic pentru sesizările denunţătorilor.

Progrese limitate în domeniul mass-mediei

Potrivit documentului, autoritatea de reglementare a mass-mediei dispune de resurse umane mai puţine, în ciuda creşterii volumului de sarcini, iar eforturile de digitalizare iniţiate în 2025 avansează lent. Actorii din domeniul mass-mediei nu au ajuns încă la un acord complet cu privire la autoreglementare. Au fost întreprinse primele demersuri în cadrul reformei menite să consolideze guvernanţa independentă şi independenţa editorială a mass-mediei de serviciu public.

Transparenţa structurii de proprietate a mass-mediei continuă să prezinte limitări, iar problemele legate de accesul la informaţii persistă, în aşteptarea discuţiilor privind un nou Cod de procedură administrativă. Noul Cod audiovizual reglementează finanţarea mass-mediei private de către partidele politice şi autorităţile de stat şi a condus la o mai bună etichetare a tipului de conţinut decât în trecut, dar anumite practici conexe rămân o problemă. Se află în pregătire o lege anti-SLAPP, întrucât au fost semnalate câteva cazuri suplimentare de ameninţări şi hărţuire a jurnaliştilor.

Imprevizibilitate legislativă

Potrivit Comisiei, s-au înregistrat unele progrese suplimentare în ceea ce priveşte reducerea ordonanţelor de urgenţă şi consultările publice eficiente, deşi în practică persistă unele deficienţe. Prin urmare, se recomandă României să-şi intensifice eforturile pentru a remedia utilizarea frecventă a ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului şi pentru a asigura consultări publice eficiente înainte de adoptarea legislaţiei.

„În 2025 au fost adoptate mai puţine ordonanţe de urgenţă decât în 2024 şi s-au luat măsuri pentru desfăşurarea unor consultări publice eficiente, deşi în practică persistă o serie de deficienţe. Imprevizibilitatea legislativă, determinată de modificările frecvente ale legislaţiei şi de numărul mare de proiecte de lege aflate în aşteptare în Parlament, rămâne una dintre principalele preocupări ale întreprinderilor şi ale organizaţiilor societăţii civile”, scrie în document.

În schimb, nu s-au înregistrat progrese în ceea ce priveşte acreditarea instituţiilor naţionale pentru drepturile omului, întrucât o decizie rămâne în aşteptare, iar Guvernul nu a soluţionat problemele de conformitate cu Principiile de la Paris ale celor două organizaţii pe care le-a propus ca instituţii naţionale pentru drepturile omului. Prin urmare, se recomandă României să continue procesul de obţinere a acreditării pentru instituţiile naţionale pentru drepturile omului, ţinând seama de Principiile de la Paris ale ONU.

„Se aşteaptă o decizie finală cu privire la acreditarea instituţiilor naţionale pentru drepturile omului. Măsurile planificate în cadrul Strategiei pentru un guvern deschis în România 2025-2030 rămân de pus în aplicare, iar organizaţiile societăţii civile semnalează restricţii tot mai mari asupra activităţii lor”, se spune în raport.

Unde nu s-au făcut deloc progrese

În ansamblu, pe baza recomandărilor din Raportul privind statul de drept din 2025, ţinând seama de alte evoluţii survenite în perioada de referinţă şi reamintind, în plus, angajamentele relevante asumate în cadrul Planului de Redresare şi Rezilienţă, precum şi recomandarea specifică fiecărei ţări din cadrul Semestrului european privind previzibilitatea şi calitatea procesului decizional, Comisia concluzionează că legile privind justiţia continuă să fie puse în aplicare şi au contribuit la îmbunătăţirea cadrului legislativ privind independenţa şi funcţionarea sistemului judiciar, în timp ce o analiză a diverselor aspecte legate de sistemul judiciar a fost suspendată în urma unei decizii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

„Prin urmare, se recomandă României să continue evaluarea punerii în aplicare a Legilor privind justiţia, în strânsă consultare cu părţile interesate relevante, inclusiv în ceea ce priveşte măsurile de îmbunătăţire în continuare a eficacităţii şi guvernanţei sistemului judiciar. Nu s-au înregistrat încă progrese în ceea ce priveşte consolidarea garanţiilor menite să asigure independenţa procurorilor de rang înalt, precum şi organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare, întrucât analiza diverselor aspecte legate de sistemul judiciar a fost suspendată. Prin urmare, se recomandă României să accelereze activitatea legislativă pentru a consolida garanţiile menite să asigure independenţa procurorilor de rang înalt, precum şi organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare”, a arătat CE.

Potrivit raportului, nu s-au înregistrat progrese suplimentare în ceea ce priveşte asigurarea anchetării şi urmăririi penale eficiente a infracţiunilor de corupţie din cadrul sistemului judiciar, întrucât nu s-au luat măsuri pentru remedierea deficienţelor rămase. Astfel, se recomandă României să ia măsuri pentru a asigura anchetarea şi urmărirea penală eficientă a infracţiunilor penale din cadrul sistemului judiciar, inclusiv în ceea ce priveşte infracţiunile de corupţie.

„Recomandarea privind introducerea unor norme referitoare la activităţile de lobby pentru membrii Parlamentului a fost pusă în aplicare integral, odată cu adoptarea, în noiembrie 2025, a unei noi legi care obligă deputaţii şi senatorii să înregistreze întâlnirile cu terţi privind iniţiativele legislative. S-au înregistrat unele progrese în ceea ce priveşte asigurarea eficacităţii sistemului de declarare a averii, prin elaborarea unui proiect de lege care vizează actualizarea cadrului juridic existent în materie de integritate. Prin urmare, se recomandă României să finalizeze procesul legislativ pentru a asigura eficacitatea sistemului de declarare a averii”, mai scrie în raport.