Răspunsul lui Mugur Isărescu la întrebarea dacă o să vedem un euro sub 5 lei. „Vă fac o declarație pe care de regulă nu o fac și pe care nu o face nimeni la Banca Națională!”

„Vă fac o declarație, pe care de regulă nu o fac și pe care nu o face nimeni la Banca Națională: din vară aproape că n-am mai intervenit. Am intervenit doar de câteva ori ca să cumpărăm valută”, a spus vineri Mugur Isărescu, întrebat dacă sunt șanse ca euro să coboare sub 5 lei.

De altfel, în sondajul lunar pe care CFA România (asociația profesioniștilor în investiții) îl face, aproximativ 88% dintre participanți anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni. Astfel, valoarea medie a așteptărilor pentru orizontul de 6 luni (aprilie 2026) este de 5,1216 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni (octombrie 2026), valoarea medie a cursului EURO/RON anticipat este de 5,1841 lei pentru un euro.

„Să coboare sub 5 lei? Nu! Nu are cum să mai coboare!”, a spus ferm guvernatorul BNR.

Jurnalistul Dan Popa trimite în fiecare joi dimineață newsletterul „EconoMix”. Dacă te interesează finanțele personale și vrei să primești recomandări economice, te poți abona aici:

Este o perioadă de relativă stabilitate a cursului, determinată de intrările de capital și de fonduri europene, a mai explicat guvernatorul BNR. Iar asta arată că piețele- cea monetară internă și cea valutară externă- sunt mulțumite cu actuala combinație dintre nivelul ratei dobânzii la lei, nivelul cursului de schimb, mișcările de capitaluri în și afara Uniunii Europene. „N-avem de ce să tulburăm piața!”, spune Isărescu.

Nici despre o eventuală majorare a TVA nu e cazul să vorbim, mai consideră el, spunând că termenul de 3 luni de la majorarea TVA e prea scurt pentru a gândi alte măsuri. Mai trebuie să mai așteptăm câteva luni de zile, spune Isărescu, precizând că TVA este un impozit regresiv iar o creștere a lui ar afecta foarte mult păturile sărace ale populației.

Când ar putea, teoretic, scădea euro sub 5 lei?

Ar fi nevoie de mai multe condiții îndeplinite simultan, dintre care cel puțin două trebuie să fie puternice:

1) Inflația României să fie semnificativ mai mică decât în zona euro, ceea ce ar putea întări leul. Dar, în realitate, România are constant inflație mai mare decât zona euro.

2) Intrări mari de capital străin (investiții, fonduri UE, industrializare), care ar crește cererea de lei. Fondurile UE vin, dar nu într-un ritm care să împingă cursul sub 5,00.

3) BNR să vrea cu adevărat un leu mai tare. Dar Banca Națională a spus mereu că preferă un curs stabil, nu un leu foarte puternic. Un leu prea puternic lovește exportatorii, IT-ul, industria auto, agricultura.

4) Deficitul extern să scadă puternic, spre 3–4%, atunci da, leul s-ar aprecia. Dar asta nu se întâmplă.

Ce ține euro-ul peste 5 lei (și îl împinge lent în sus)?

A. Inflația mai mare decât în zona euro → erodarea competitivității. Când prețurile cresc mai repede la noi decât în Germania, Italia, Olanda, leul ar trebui, teoretic, să se deprecieze ușor, ca să compenseze diferența.

B. Deficitul de cont curent încă mare. România importă mult mai mult decât exportă, ceea ce pune presiune pe curs.

C. Deficit bugetar mare → statul se împrumută des și mult. Finanțarea statului atrage capital pe termen scurt, dar presiunea rămâne de depreciere lentă, controlată.

D. Politica tradițională a BNR: „stabilitate, nu surprize”. BNR nu vrea un leu foarte volatil. Preferă o depreciere lentă (0,5–1% pe an), nu o apreciere abruptă.