Răspunsul primit de un român care a scris Comisiei Europene după protestul din 10 august: CE nu are puterea generală să intervină în statele membre, dar libertatea adunărilor publice și libertatea de exprimare sunt fundamente esențiale ale democrației

​​Comisia Europeană arată, într-un răspuns trimis către un român care a scris o scrisoare instituției dupa protestul din 10 august, în care denunța intervenția violentă a jandarmilor față de protestatarii pașnici, că instituția europeană „nu are nicio putere generală să intervină în statele membre”, cu excepția cazurilor care țin de încălcarea legislației europene. Comisia Europeană subliniază, însă, că libertatea adunărilor publice și libertatea de exprimare reprezintă fundamente esențiale ale democrației, iar statele membre trebuie să se asigure că acestea sunt protejate, în acord cu legislația națională și cu obligațiile internaționale asumate.

Cristi Corobană este fondatorul și președintele Asociației Freedom Smile. Este de profesie IT-ist și lucrează de mulți ani în afara țării, inclusiv pentru instituțiile europene. Chiar dacă își petrece cea mai mare parte din timp în afara țării, în România a pus bazele Asociației Freedom Smile, un ONG care a organizat, printre altele, întâlniri ale scriitorilor români cu românii din diaspora în marile orașe europene, a ajutat copii din zone defavorizate din România cu calculatoare și a demarat, recent, o campanie de strângere de fonduri din donații pentru a achiziționa vaccinuri împotriva rujeolei.

În noaptea de 10 spre 11 august 2018, după intervenția brutală a jandarmilor împotriva protestatarilor din Piața Victoriei, Cristi Corobană se afla la Bruxelles. „Când am văzut măcelul din București am scris vreo 20 de scrisori. La Iohannis, la Ciorbea si la toți inalții funcționari EU, plus președinției austriece. Nu mă așteptam să îmi răspundă. Azi mi-a răspuns Comisia Europeană. Care în general îmi dă dreptate”, a scris ieri Cristi Corobană, într-o postare pe Facebook.

„Vă mulțumim pentru e-mailul din 11 august 2018 adresat președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în care vă exprimați îngrijorarea cu privire la comportamentul Jandarmeriei în contextul demonstrației care a avut loc pe data de 10 august 2018. Mai mult, indicați că represiunea împotriva protestatarilor non-violenți a fost disproporționată, cu gaze lacrimogene, tunuri de apă și gloanțe de cauciuc, iar 400 de oameni au avut nevoie de îngrijiri medicale, inclusiv mulți copii și femei. Întrucât problemele legate de drepturile fundamentale intră în portofoliul Věrei Jourová, Comisar european pentru justiție, vă răspundem la scrisoare în numele acesteia”, se arată în răspunsul primit de Cristi Corobană de la instituția europeană.

„În temeiul tratatelor pe care se întemeiază Uniunea Europeană, Comisia Europeană are nu există nicio putere generală să intervină cu statele membre. Poate face acest lucru numai dacă există o problemă legată de legislația Uniunii Europene. Cu toate acestea, în legătură cu evenimentele din jurul proteste la 10 august 2018, aș dori să vă asigur că Comisia urmărește situația cu îngrijorare”, mai arată Comisia Europeană.

„Libertatea de întrunire și libertatea de exprimare se numără printre fundamentele esențiale ale democratiei. Este responsabilitatea statelor membre să mențină legea și ordinea în timpul desfășurării demonstrațiilor. În acest sens, trebuie să se asigure că libertatea adunărilor publice și libertatea de exprimare sunt respectate și protejate în acord cu legislația națională și cu obligațiile internaționale asumate”, arată reprezentanții CE.

„În ceea ce privește reforma justiției și legislației din domeniul penal, Comisia Europeană, precum și alți parteneri internaționali și state membre, au subliniat în mod repetat că lupta împotriva corupției și pentru asigurarea unui sistem judiciar independent este de o importanță capitală. Comisia Europeană monitorizează evoluțiile din România în domeniul justiției și luptei împotriva corupției în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) de la aderarea țării la UE în 2007. În raportul MCV din 13 noiembrie, Comisia remarcă faptul că, deși România a întreprins o serie de măsuri pentru punerea în aplicare a ultimelor 12 recomandări emise de Comisie în ianuarie 2017, au avut loc evoluții recente care au inversat progresul și au pus sub semnul întrebării evaluarea pozitivă făcută în ianuarie 2017. Acest lucru se aplică în special în ceea ce privește independența judiciară, reforma judiciară și abordarea corupției la nivel înalt. Prin urmare, raportul stabilește, de asemenea, un număr suplimentar de recomandări pentru aplicarea imediată”, se mai arată în scrisoare.