Razboiul impotriva terorismului trebuie reluat in forta

Recentele atacuri teroriste desfasurate in cursul serii de 13 noiembrie la Paris,in urma caruia au murit cel putin 120 de persoane, reprezinta o marturie tragica a omniprezentei terorismului in lumea actuala. Numai in acest an, adepti ai extremismului violent au omorat oameni nevinovati in numele religiei sau al politicii in Franta, Tunisia, Kenya, Israel, Nigeria si bineinteles in Siria si Irak – pentru a mentiona doar cateva tari. Amenintarea terorismului s-a strecurat in lumea moderna ca Moartea Neagra in Europa Evului Mediu, iar eradicarea sa a devenit un imperativ global, arata ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, si omologul sau spaniol, Jose Garcia-Margallo y Marfil, intr-un editorial comun pe platforma internationala specializata Project Syndicate.

Comunitatea internationala a fost si ramane constant preocupata de amenintarea terorismului. Statele au adoptat legi in domeniul securitatii nationale si au infiintat unitati speciale de culegere de informatii si de politie pentru a-i opri pe faptuitori si pentru a descuraja actele teroriste. De asemenea, au completat aceste eforturi prin incheierea de tratate internationale si regionale, precum si de acorduri bilaterale.

Si totusi nu exista pana in prezent niciun organism juridic universal prin care terorismul sa fie combatut la nivel international, cu toate numeroasele incercari in acest sens. A venit timpul sa schimbam aceasta stare de fapt!

Demersurile in directia combaterii terorismului la nivel international au inceput in urma cu aproape 90 de ani. Inca din 1926, Romania – prima tara din lume care a introdus in Codul Penal infractiunea de terorism – a cerut Societatii Natiunilor sa „aiba in vedere elaborarea unei conventii prin care terorismul sa fie incriminat la nivel international”.

Insa abia in 1934, in urma asasinarii regelui Alexandru I al Iugoslaviei si a ministrului de externe francez Louis Barthou, Societatea Natiunilor a facut primul pas in vederea crearii unui mecanism judiciar international de combatere a terorismului. Un grup de experti a elaborat Conventia cu privire la pedepsirea si prevenirea terorismului si Conventia pentru crearea unei Curti Penale Internationale. Ambele Conventii au fost semnate de catre 24 de state si ratificate de unul singur, dar izbucnirea celui de-al Doilea Razboi Mondial a facut ca niciuna dintre cele doua Conventii sa nu intre in vigoare.

Pana in prezent, au fost semnate 19 conventii „sectoriale” privind terorismul, care acopera, printre altele, atentatele teroriste cu bomba, terorismul nuclear, finantarea terorismului, actele teroriste impotriva securitatii aeriene si maritime, precum si actele teroriste impotriva persoanelor care beneficiaza de protectie la nivel international. Dar nu exista un mecanism international de combatere a terorismului sub toate formele sale.

Eforturile de a crea un astfel de mecanism legal s-au lovit de dezacordurile dintre state, mai ales cu privire la definirea terorismului si cu privire la includerea faptelor comise de fortele armate si de miscarile de eliberare nationala. Mai recent, o incercare de includere a infractiunii de terorism in competenta Curtii Penale Internationale (CPI) de la Haga a fost abandonata ca urmare a lipsei unei definitii universal acceptate si a volumului de munca suplimentar pe care cazurile de terorism l-ar fi generat pentru Curte.

In acest context, in care atentatele teroriste au devenit tot mai frecvente, crearea unei instante internationale pentru combaterea terorismului este mai importanta ca niciodata. In februarie 2015, Romania a propus infiintarea unei Curti Internationale impotriva Terorismului (CIT) si, impreuna cu Spania, a demarat un proces comun de consultari, care speram ca va avea ca rezultat final crearea unei astfel de Curti. O astfel de instanta ar avea competenta sa aduca in fata justitiei orice act de terorism savarsit dupa infiintarea sa, oferind astfel asistenta extrem de necesara pentru statele cu sisteme juridice mai putin performante si reprezentand totodata un factor de descurajare pentru potentialii teroristi.

CIT ar avea competenta complementara atat instantelor nationale, cat si CPI, intervenind numai atunci cand autoritatile nationale nu pot sau nu doresc sa judece un astfel de dosar referitor la acte de terorism sau atunci cand crimele comise nu intra in competenta CPI. Curtea ar avea un procuror si un numar rezonabil de judecatori, reflectand o reprezentare echilibrata a principalelor sisteme juridice ale lumii, o reprezentare geografica echitabila si egalitatea de gen. De asemenea, Curtea ar putea beneficia si de o forta multinationala de politie sau securitate in masura sa actioneze daca un stat nu poate sau nu doreste sa coopereze pentru strangerea probelor impotriva acuzatilor.

Infiintarea Curtii s-ar putea realiza pe baza unui tratat international sau a unui act cu caracter obligatoriu al Organizatiei Natiunilor Unite, pentru a asigura caracterul universal al jurisdictiei sale. Ar putea fi, cel mai bine, creata printr-o rezolutie obligatorie a Consiliului de Securitate al ONU, infiintarea Tribunalelor Penale Internationale pentru Iugoslavia si Ruanda, precum si a Tribunalului Special pentru Liban putand servi ca precedente in acest sens.

Cu siguranta ca o astfel de initiativa trebuie sa depaseasca anumite dificultati juridice, poate cea mai importanta fiind aceea de a ajunge la un consens asupra definitiei infractiunii de terorism. In acest scop, propunem o abordare care sa se concentreze pe „numitorul comun”. In afara de includerea actelor de terorism asupra carora deja s-a ajuns la un acord in conventiile sectoriale existente, competenta CIT se va putea baza pe dreptul international cutumiar, luand in considerare intentia de a comite o infractiune (intentia specifica de a raspandi frica sau de a constrange autoritatile), precum si gravitatea crimei si caracterul international al acesteia.

Infiintarea Curtii Internationale impotriva Terorismului si legitimarea acesteia va necesita sprijinul societatii civile, al mediului universitar, precum si al publicului larg. Obtinerea acestui sprijin nu reprezinta o misiune usoara, cu atat mai mult cu cat decidentii politici se confrunta in prezent cu atat de multe alte provocari economice si strategice. Dar suntem convinsi ca un astfel de instrument juridic puternic in lupta globala impotriva terorismului se va dovedi rapid indispensabil – justificand astfel elocvent eforturile depuse pentru crearea acestei Curti.

Dr. Bogdan Aurescu este ministrul afacerilor externe al Romaniei. Jose Garcia-Margallo y Marfil este ministrul afacerilor externe al Spaniei.

Razboiul impotriva terorismului trebuie reluat in forta

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”