În documentul care se întinde pe 76 de pagini, CSM detaliază întreaga perioadă de criză și face o listă a „vinovaților”.
CSM spune că acesată decizie s-a bazat pe consultarea tuturor celor 239 de instanțe din România, care s-au întrunit în adunări generale, iar 3.580 de judecători – 98% din cei prezenți, care reprezintă 84% din total – au denunțat „degradarea constantă a statului de drept în România prin încercarea susţinută de subordonare a puterii judecătoreşti de către puterea politică”.
Judecătorii acuză „o operațiune de distrugere a reputației întregului sistem de justiţie”
„Începând din luna iulie 2025, puterea judecătorească este supusă unui atac fără precedent din partea puterii politice reprezentate de o parte din partidele aflate în coaliția de guvernare, prin declanşarea unei operațiuni de decredibilizare, de distrugere a reputației întregului sistem de justiţie în ansamblul său, de natură să îi afecteze funcționarea, începută prin denigrare şi insulte individuale la adresa judecătorilor, în special a celor cu înalte funcţii de conducere (preşedinta înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedinți ai Consiliului Superior al Magistraturii, membrii ai Consiliului, preşedinți ai unor instanţe sau chiar judecători fără functii de conducere), accentuate prin propagarea de neadevăruri legate de sistemul de pensionare al magistraţilor, urmat apoi de amplificarea unei campanii prin acuze de corupție şi abuzuri sistemicе”, se arată în hotărârea publicată miercuri de CSM.
Consiliul precizează că hotărârea a fost adoptată având susținerea a 3.580 de judecători, reprezentând 84% din totalul judecătorilor în funcţie din România, care au participat la adunările generale și „au denunţat degradarea constantă a statului de drept în România prin încercarea susţinută de subordonare a puterii judecătoreşti de către puterea politică”.
„Lista” politicienilor, ONG-urilor și publicațiilor acuzate că au „demonizat” justiția
Consiliul Superior al Magistraturii acuză că puterea judecătorească a fost demonizată pe parcursul ultimului an prin „ campanii de presă de dezinformare împotriva instituţiilor fundamentale ale puterii judecătoreşti” și „prin expunerea excesivă a unor procese în presă cu scopul culpabilizării a persoanelor şi instituţiilor menţionate mai sus, iar nu prin punctarea unor chestiuni de ordin legislativ neimputabile acestora”.
Consiliul reclamă măsurile Guvernului de modificare a statutului magistratului fără consultare efectivă, precum și propunerile legislative referitoare la pensionare şi la salarizare, susținând că puterea judecătorească este plasată la nivelul unor „funcţionari publici de la nivel local (primării), fără a se ţine cont de rangul puterii judecătoreşti”.
Judecătorii din CSM indică drept autori ai campaniei de denigrare a justiției „politicieni ai coaliţiei de guvernare, în special de la USR şi PNL”.
Este invocat și premierul, fără însă a-i fi dat numele:
„Campania s-a bazat pe minciuni repetate constant de o parte a coaliţiei aflate astăzi la guvernare, în special de partea politică aflată sub autoritatea şi influența prim-ministrului, vectorii de presă ai acestora, precum şi de ONG-uri care se afiliază, în mod tradiţional, mesajelor acestora”.
Sunt enumerați pe „lista neagră” Dominic Fritz, preşedinte USR, Ana Birchall, fost ministru al justiţiei, fost consilier al preşedintelui, fost consilier al premierului, Cristian Ghinea (USR), Laurenţiu Ştefănescu (USR) și alți membri USR, precum și fostul jurnalist de investigații Ionel Stoica. În hotărârea CSM sunt indicate mai multe postări ale acestora de pe rețelele sociale.
Vicepremierul Oana Gheorghiu, Ruben Latcau (viceprimar USR Timişoara), Diana Mardarovici, consilieră PNL, Cătălin Teniță (USR) completează lista.
În această decizie, despre care CSM spune că o va comunica și organismelor internaționale, Consiliul reclamă și „atitudinea rău voitoare a unei părţi a presei” și dă drept exemplu G4Media, acuzând că în ultimul an publicația a scris 405 articole „negative” despre justiție. Pe listă apar și publicațiile Recorder, prin documentarul „Justiție Capturată”, și PressHub.
Persoanele și organizațiile menționate în documentul CSM.
Despre documentarul Recorder: „Un nou episod al campaniei concertate derulate împotriva judecătorilor”
Este criticat și documentarul Recorder, Consiliul făcând trimiterea la hotărârea CSM din 5 februarie, prin care a stabilit că „niciuna dintre acuzațiile prezentate în materialul de presă intitulat „Justiţie capturată”, vizând influenţarea soluţiilor pronunțate în dosarele penale ale Curții de Apel Bucureşti, nu a fost confirmată de verificările efectuate”.
CSM acuză că documentarul Recorder a constituit „un nou episod al campaniei concertate derulate în ultima perioadă împotriva judecătorilor” și că a avut drept scop „decredibilizarea acestora și preluarea de către factorul politic a controlului asupra puterii judecătoreşti”.
ONG-urile, criticate pentru proteste
Trei organizații nonguvernamentale, Declic, Funky Citizens și Corupţia Ucide, sunt acuzate în hotărârea CSM că au organizat proteste „cu sprijinul şi implicarea directă a unor oameni politici, membri ai unui partid din coaliţia de guvernare, apropiat prim-ministrului”.
„În cadrul acestor demonstrații, au fost demonizate şi prezentate caricaturizat, în mod explicit, preşedinta înaltei Curți de Casație şi Justiție şi preşedinta Consiliului Superior al Magistraturii. Au fost utilizate pancarte, bannere imprimate şi materiale (logo-uri etc.)”, reclamă Consiliul.
Peste 12.000 de dosare prescrise
În hotărârea privind apărarea independenței judecătorilor, CSM a abordat și problema prescripției răspunderii penale, fenomen care a afectat justiția în ultimii ani.
Pe fondul dezbaterilor generate de tema prescripţiei, Consiliul Superior al Magistraturii spune că a făcut o analiză cu date statistice centralizate din toate instanțele din România cu privire la dosarele în care s-a dispus soluţia de încetare a procesului penal ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale.
În urma analizei și centralizării datelor ulterioare lunii iunie 2022, transmise de instanțele judecătorești, au fost identificate 12.531 de dosare vizând 14.584 de infracțiuni în care s-a pronunțat soluția de încetare a procesului penal prin prescripție.
„O primă constatare statistică de o relevanță juridică incontestabilă este aceea că pentru un număr de 3.079 de infracțiuni (21,11%) din totalul analizat, prescripția răspunderii penale era deja împlinită la data sesizării instanței de judecată. Aceasta înseamnă că în mai mult de o cincime din totalul cauzelor, instanțele judecătorești nu au avut nicio contribuție la consumarea termenului de prescripție, deoarece acesta era deja expirat în momentul în care dosarul le-a fost înaintat spre soluționare, iar responsabilitatea exclusivă pentru aceste cauze incumbă în totalitate fazei de urmărire penală. În plus, pentru 878 de infracțiuni (6,03%), trimiterea în judecată s-a dispus după ce conținutul Deciziei CCR nr. 358/2022 era cunoscut și era evident că termenul de prescripție urma să se împlinească în perioada imediat următoare, preferându-se ca acest lucru să fie constatat în faza de judecată, iar nu în faza de urmărire penală”, precizează CSM.
Astfel, acuză judecătorii din CSM, „soluția formală de încetare a procesului penal a fost pusă public în sarcina instanțelor, deși dosarele petrecuseră practic întreaga durată relevantă a termenului de prescripție în faza de urmărire penală”.
„În percepția publică, instanța a devenit astfel titularul aparent al responsabilității pentru prescripție, deși analiza statistică demonstrează că aceasta intervenea, în realitate, pe fondul consumării aproape integrale a termenului în etapa anterioară judecății”, se mai arată în hotărârea CSM.
Consiliul mai spune că, deși au fost date soluții de încetare a procesului penal ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale, instanțele au dispus asupra recuperării prejudiciilor, sumele totale fiind de 400.000.000 euro.
„Independența justiției nu este negociabilă şi nu poate constitui obiectul unor experimente politice sau al unor forme de obţinere a câştigului electoral facil. In momentul în care judecătorii devin vulnerabili la presiunea puterii politice, nu magistrații sunt cei care pierd primii, ci cetățenii, care rămân fără cea mai importantă garanție a drepturilor şi libertăţilor lor fundamentale. O justiție intimidată sau subordonată nu mai aparţine statului de drept, ci reprezintă primul pas către abandonarea acestuia”, conchide CSM în hotărârea privind apărarea independenței.
Hotărârea integrală a CSM:
