REFERENDUM TVR: Se mai mobilizează tânăra generaţie pentru cauze de interes civic? SONDAJ LIVE
„Se mai mobilizează tânăra generaţie pentru cauze de interes civic, general?” Este întrebarea de la Referendum TVR la care cititorii pot răspunde în cadrul unui sondaj, începând cu ora 21.00. Emisiunea Referendum de la TVR 1, în fiecare luni la 21.00, este realizată în parteneriat cu HotNews.ro.
Își vor spune părerea în direct, la Referendum, senatorul Viorel Badea, fost preşedinte al Ligii Studenţilor din Universitatea din Bucureşti, av. Antonie Popescu, fost lider Liga Studenţilor 1990, sociologul Bruno Ştefan, părintele Tudor Peiu, av. Gabriel Zbârcea, Antuanela Răileanu, preşedinte Organizaţia Studenţilor Basarabeni Bucureşti, Horia Oniţa, preşedinte Alianţa Naţională a Studenţilor din România, iar prin Skype – istoricul Sergiu Musteaţă, Chişinău.
Principalele argumente aduse de invitați:
Tudor Peiu (Preot):
- cei din Piața Universității în anii ’90 au înțeles că libertatea este darul cel mai de preț al omului
- după mineriadele din anii ’90-91 am fost impresionați de relația pe care am avut-o cu cei care se aflau dincolo de Prut
- mesajul pe care voiau toți să îl trimită atunci era „Basarbia, pământ românesc”
Viorel Badea (Fost preşedinte al Ligii Studenţilor din Universitatea din Bucureşti):
- aveam mesajul antibolșevic în sânge și nu fiindcă ne născusem cu el însă viața noastră a trecut printr-un episod foarte interesant, Dumnezeu ne-a dăruit șansa de a-i cunoaște pe foștii deținuți politici
- la prima mea vizită în Basarabia eram student, când am intrat în Chișinău parcă am intrat în Craiova, era o bucurie
Antonie Popescu (Fost lider Liga Studenţilor 1990):
- drumul Crucii de la București la Chișinău trebuie văzut ca în epoca care a fost drept cea mai mare campanie de promovare a Basarabiei în țara noastră, doar armata română mai organizase ceva de dimensiuni similare
- basarabenii au fost viteji în 1989 în lupta lor pentru limba română, ei au fost curajoși când și-au declarat independența față de Uniunea Sovietică
- trebuie spus mereu că seniorul Corneliu Coposu a fost un mare protector al Basarabiei
- Liga Studenților și generația Piața Universității a avut câteva mari teme: una a fost decuplarea de la Pactul de la Varșovia, alta a fost aderarea la NATO, ne putem mândri cu îndeplinirea acestor targheturi, chiar dacă a mai durat
- din păcate au rămas multe neacoperite, reintegrarea Basarabiei nu s-a produs
Gabriel Zbârcea (Avocat):
- la momentul respectiv eram copii crescuți cu cheia de gât
- și noi și părinții noștri ascultam Europa Liberă, BBC, tânjeam după libertate
- credeam în libertate, monarhie, occidentalism
- eram generația care a crescut fără telefoane, interacțiunea umană era foarte importantă atât între noi cât și pentru generațiile părinților și bunicilor noștri
Antuanela Răileanu (Preşedinte Organizaţia Studenţilor Basarabeni Bucureşti):
- misiunea noastră este să transmitem mai departe acest mesaj, la fel ca cei dinaintea noastră
- și noi astăzi suntem foarte preocupați de tot ce se întâmplă în societatea noastră
- sunt extrem de încrezătoare în generația pe care o reprezint
Horia Oniță (Preşedinte Alianţa Naţională a Studenţilor din România):
- a interpreta tinerii din ziua de azi în nota anilor 90 este o strategie perdantă, societatea nu mai e aceeași, nevoile sunt diferite
- este o preconcepție că tinerii urmăresc individualismul, urmăresc și aceste aspecte dar nu doar asta îi motivează
- tinerii au participat la protestele Roșia Montană, anticorupție, am susținut vârstnici în perioada pandemiei
- există diferite cauze pentru care tinerii luptă, adaptate la contextul actual, mișcarea e foarte diversă, e foarte greșit să spunem că studenții nu se implică în cauze sociale
Bruno Ștefan (Sociolog):
- în perioada imediat după 1990 au venit în România mulți specialiști în sociologie, ne-au spus un lucru foarte interesant: ceea ce se întâmplă azi în stradă mâine se va discuta în casa ta
- am înțeles că trebuie să lucrăm la sensurile înalte, au fost lucruri care au avut un impact, a fost un val foarte mare
- pandemia ne-a ținut în casă 2 ani, mai greu ne remontăm dar cumva la momentul respectiv (în anii 90) s-au împlinit niște obiective
- obiectivele devin îndepărtate când nu au experții care să împingă mașinăria în anumite direcții, eu simt că mișcările sociale s-au deprofesionalizat
Sergiu Musteață (Istoric):
- din păcate nu s-a studiat și nu s-a scris prea mult despre Drumul Crucii, generația tânără nu mai știe despre acest marș
- a fost un episod foarte impresionant pentru noi, unul promițător, a fost un act curajos și de încurajare pentru toată societatea moldovenească
- tinerii aceia au dat un exemplu, chiar dacă a avut o încărcătură religioasă dar în contextul renașterii naționale era și reabilitarea religiei în societatea moldovenească, aceasta fiind prigonită în perioadă sovietică
- după 20 de ani s-a încercat să se repete acest marș și nu a avut același efect, nu a avut nici amploarea, nici emoțiile de atunci
- din păcate cu scurgerea timpului mișcarea în sine s-a corupt, astăzi este cu totul altceva față de ce a fost în urmă cu 30 de ani
Principalele argumente aduse în partea a doua a emisiunii:
Tudor Peiu (Preot):
- la 30 de ani după acea perioadă aș vrea să le spun tinerilor de astăzi că fără modele nu pot realiza nimic, atunci când ai impresia că este o criză de modele viața îți va scoate în față acele modele
- noi nu credeam că poate să se întâmple așa ceva și nu am fost susținuți de nimeni decât de acel entuziasm al nostru
Viorel Badea (Fost preşedinte al Ligii Studenţilor din Universitatea din Bucureşti):
- noi atunci nu ne întorseserăm cu spatele spre Paris și fața spre Chișinău, lucram multilateral, nu bilateral
- de la Liga Studenților a început și reîntoarcerea regelui Mihai acasă
- nu era vorba atunci că ne concentrăm doar pe Basarabia și Bucovina, am încercat să recreem spiritualitatea românească și la nivel global
Gabriel Zbârcea (avocat):
- tinerii de astăzi sunt exact reflexia noastră, nu cred că ar trebui să îi judecăm așa de aspru
- este foarte important ce se vorbește despre cultul eroilor, despre ce se vorbește de România
- 47% dintre tinerii între 15 și 34 de ani au intenții structurale să plece, pe aceea trebuie să îi ținem
- România se află pe locul 132 din 137 de țări în rata de retenție a tinerilor care au potențial
- în ce măsură statul român este partener? tinerii de astăzi au fost foarte afectați de pandemie, nimeni nu a stat de vorbă cu ei
Antonie Popescu (Fost lider Liga Studenţilor 1990):
- îi contrazic pe cei care spun că tinerii nu se implică, îi invit în vama Isac să vadă câți voluntari sunt, mergeți și pe celelalte puncte de frontieră
- astăzi, spre deosebire de anii 90 când noi nu aveam nici vize să plecăm din țară, aveam doar vize să plecăm în fostele țări din lagărul socialist, tinerii au acces la studii în universitățile celebre pe care știm că le-au făcut pașoptiștii
- ceea ce vedeți că se întâmplă acum în Ucraina s-a întâmplat și în Basarabia
Bruno Ștefan (Sociolog):
- acuma probabil că nu mai sunt așa de intense obiectivele și majoritatea tinerilor se gândesc să facă lucruri în arte, alte științe, meditații, să lucreze pentru că oportunitățile de dezvoltare sunt altele
- noi am avut piedici, am lăsat și școala pentru mitinguri, întâlniri pentru că consideram că societatea ne sufocă, acuma tinerii o simt liberă, nu mai este aceeași lume
- noi ne-am întors la mentori, am căutat atunci legătura cu cei despre care nu știam, acuma reperele sunt publice, nu există intelectuali care au pumnul în gură, acest lucru le face mai puțin atractive, a dispărut aerul de mister, de taină
Horia Oniță (Preşedinte Alianţa Naţională a Studenţilor din România):
- avem modele, clar, există o convergență clară a ceea ce se întâmplă în Occident și ce se întâmplă în România
- tinerii sunt profund proeuropeni
- există o preconcepție că tinerii nu se implică, nu sunt de acord cu ea dar problema este ce facem toți pentru a-i implica, autoritățile nu fac acest lucru
- vedem în alte state ce se face pentru a sprijini tinerii
- referitor la modele vedem ceea ce se întâmplă pe rețelele de socializare reprezintă, nu în sensul tradițional, un curent de opinie și modele pentru tineri
