Reformarea Europei: Viziunea Macron și implicațiile pentru România

Câștigarea alegerilor prezidențiale în Franța de către actualul președinte, Emmanuel Macron, a fost categoric o victorie pentru Uniunea Europeană (UE) în fața euroscepticilor. A fost, totodată, un semnal clar că poți câștiga alegeri în Europa susținând și apărând cu entuziasm și determinare Uniunea Europeană.

De altfel, aceasta este și o lecție pentru oamenii politici din România: nu trebuie să ne lăsăm alertați de politicienii care pun sub semnul întrebării Uniunea Europeană. În România, motivele de nemulțumire pe care oamenii le au, pe bună dreptate, sunt legate în primul rând de felul în care politicienii români conduc țara. Școlile și spitalele sunt nerenovate din cauza politicienilor români, infrastructura de transport este slab dezvoltată, administrația publică este ineficientă tot din cauza lipsei de voință a actualilor guvernanți și a incapacității lor de a absorbi fondurile pe care Uniunea Europeană ni le pune gratuit la dispoziție tocmai pentru a recupera decalajele de dezvoltare în aceste domenii față de țările din Vest. Pe măsură ce va crește discrepanța dintre ceea ce vrea poporul român – dreptate, justiție, drumuri, școli și spitale mai bune, instituții independente și eficiente – și ceea ce vor politicienii de la putere – instituții slabe, subordonate propriilor lor interese – este tot mai clar că actuala guvernare va aborda o retorică antieuropeană. De aceea, oamenii politici care vor contrabalansa această retorică antieuropeană vor fi cei care vor avea de câștigat. În următorul an, lupta politică din România va fi următoarea: pe de o parte vom avea poporul, politicienii cinstiți și Uniunea Europeană, iar de partea cealaltă vom avea infractorii și apărătorii lor din politică.

Trebuie să lucrăm continuu să îmbunătățim Uniunea Europeană pentru a putea răspunde așteptărilor cetățenilor. Odată cu alegerea sa în funcția de președinte, Emmanuel Macron s-a poziționat în rolul de lider al reformării Uniunii Europene și a prezentat propunerile sale în discursuri pe scena europeană, cel mai recent fiind discursul de săptămâna acesta, în plenul Parlamentului European din Strasbourg despre viitorul Europei.

Ce fel de Europa vrem în viitor?

Aceasta este și tema principală a discursului lui Emmanuel Macron din Parlamentul European: ce fel de Europă vrem? Principalele așteptări ale cetățenilor europeni sunt legate de siguranță, de combaterea terorismului, a migrației și de prosperitatea economică. Vrem o Europă care poate răspunde acestor așteptări ale cetățenilor? Atunci, Uniunea Europeană trebuie să dețină mijloacele necesare să răspundă. Am văzut în ultimii 10 ani că, deși Uniunea Europeană nu a cauzat niciuna dintre cele două mari crize cu care ne-am confruntat – cea economică și cea a migrației – nu a avut instrumentele necesare pentru a le contracara. Este evident, așadar, că Uniunea Europeană trebuie îmbunătățită structural și instituțional astfel încât să fie capabilă să reacționeze în fața crizelor și să răspundă așteptărilor cetățenilor săi. De aceea, sunt necesare măsuri suplimentare prin care să ne protejăm mai bine frontierele externe, să asigurăm stabilitatea în imediata noastră vecinătate și să îmbunătățim competitivitatea economiilor europene pentru a genera o creștere durabilă și locuri de muncă pentru oameni.

Reformarea economiilor europene

O temă importantă repetată de președintele Macron în discursurile sale despre viitorul Europei este consolidarea zonei euro. Sunt de părere că o consolidare a monedei unice, îmbunătățirea convergenței la nivelul zonei euro este esențială, însă la fel de important este ca, în timp ce zona euro se întărește, să nu fie lăsate pe dinafară statele din afara zonei euro. Așa cum este importantă convergența între statele din zona euro, la fel de importantă este convergența dintre aceste state și cele care încă nu au adoptat moneda unică, inclusiv România. De aceea, orice viitori pași de integrare economică la nivel european, gândiți în primul rând pentru consolidarea monedei unice, trebuie să fie deschiși și statelor din afara zonei euro. Dacă va exista o linie bugetară în bugetul Uniunii Europene dedicată zonei euro, menită a o consolida, atunci trebuie să avem o linie bugetară și pentru cele din afara zonei euro, menită să acorde sprijin statelor care nu au aderat încă, dar urmează să adere, cum este și cazul României, și să le sprijine pentru îndeplinirea criteriilor de aderare.

O participare la toți viitorii pași de integrare economică la nivel european chiar de dinainte de a fi în zona euro aduce o serie beneficii pentru economie: crește competitivitatea, încrederea investitorilor și ne pregătește din punct de vedere al guvernanței.

Președintele Macron pune, însă, în centrul afirmațiilor sale, un nou buget al zonei euro, dar nu spune care vor fi sursele de finanțare și nici nu a reușit să obțină susținere la nivel european până acum pentru acest proiect. De altfel, Parlamentul European a adoptat un raport în februarie 2017 cu privire la această temă, înainte ca Emmanuel Macron să devină președinte, deci nu reprezintă o idee nouă. Altfel spus, crearea unui astfel de buget nu are sprijin fiindcă toate statele vor să beneficieze, dar nimeni nu vrea să contribuie la finanțarea sa. Din acest motiv, consider că nu este realist să ai un buget mare pentru zona euro care să poată absorbi șocuri macroeconomice fiindcă nu sunt suficiente resurse pentru a-l susține. De aceea, dacă se creează o linie bugetară separată pentru această zonă, ea trebuie să fie limitată ca volum, iar principalul său scop să fie îmbunătățirea competitivității zonei euro. Economiile care folosesc moneda unică au nevoie să devină mai atractive pentru investitori și mai rezistente în fața șocurilor. Același lucru trebuie făcut și pentru economiile din afara zonei euro pentru a le ajuta să recupereze decalajele și să fie bine pregătite la momentul aderării, să poată face față competiției din zona euro. Astfel, statele care implementează reforme economice și își îmbunătățesc competitivitatea trebuie recompensate financiar din această linie bugetară pentru a le susține eforturile de implementare a reformelor.

Economiile europene trebuie să fie competitive, să investească în cercetare, inovare și digitalizare și să îmbunătățească climatul investițional pentru a face față concurenței din SUA, China, Japonia și din piețele emergente în contextul actual al globalizării. La capitolul competitivitate, Franța nu reprezintă tocmai un exemplu în Europa. Vedem că trebuie să corecteze dezechilibrele economice, să reformeze o piață a forței de muncă rigidă, educația, fiscalitatea și să devină mai atractivă pentru investitori. Astfel, primul lucru bun pe care președintele Macron îl poate face pentru Europa este să reformeze Franța. O Europă puternică este bună pentru Franța, dar Europa nu poate fi puternică cu Franța slabă.

Lucrurile trebuie puse în mișcare

Există o diferență între a ține un discurs mobilizator pe scenă și a veni cu soluții concrete în realitate. Iar realitatea este că, la 11 luni după ce a devenit președintele Franței, Emmanuel Macron încă nu a reușit să pună lucrurile în mișcare în Europa. Discursul susținut la Universitate Sorbona, Paris, din septembrie 2017, a fost unul vizionar, dar, la 7 luni de la acest discurs, trebuie să vedem și propuneri concrete pe proiectele-cheie din planul său de reformare a Europei. Din păcate, nici în dezbaterea de săptămâna aceasta din Parlamentul European, Emmanuel Macron nu a prezentat elemente concrete despre cum vrea să-și transpună ideile în realitate, deși discursul său a fost unul corect, energic, centrat pe valori.

În plus, are nevoie de parteneri pentru a avansa cu propunerile sale, parteneri pe care încă nu îi are în Europa pentru că nu face parte din niciun grup politic european. Din acest motiv, mereu când a încercat să se opună ideilor principalului grup politic din Europa, cel al Partidului Popular European (PPE), a pierdut. Un exemplu concret este opoziția față de procedura de „Spitzenkandidat” („candidat de vârf”) pentru alegerea viitorului președinte al Comisiei Europene. Procedura susținută de PPE consolidează legitimitatea Executivului european, întrucât candidații la funcția de președinte al Comisiei sunt prezentați de familiile politice europene înainte de alegerile europarlamentare, care vor deveni astfel mai transparente, mai democratice și mai atractive pentru oameni. Astfel, prin votul dat la europarlamentare, oamenii decid cine va fi viitorul președinte al Comisiei Europene.

Citeste intreg articolul si comenteaza pe contributors.ro

Reformarea Europei: Viziunea Macron și implicațiile pentru România

#medicibuni Dr. Armand Agache, medic ORL MedLife: „Nasul înfundat constant poate fi semnul unei sinuzite cronice”

#medicibuni Dr. Anda Sîmbotin, chirurg ginecolog: „Avem rezultate spectaculoase după operațiile de endometrioză”

MedLife inaugurează Spitalul Medici’s la Timișoara cu o investiție de peste 25 milioane de euro: „Probabil, este cel mai modern spital privat din România”

#medicibuni Prof. dr. Ciprian Duță, chirurg la Spitalul MedLife Medici’s Timișoara: „Medicina modernă presupune nu doar să-i fie prelungită viața pacientului cu cancer, dar să i se ofere și șansa la o viață normală”

#medicibuni Dr. Călin Ghercea Silviu, oncolog MedLife: „Cuvântul «cancer», rostit sau gândit, trezește în noi toți o mare emoție. Deciziile de tratament trebuie să fie raționale și ferme”

Premieră națională: MedLife Polisano Sibiu, singurul spital privat din România care a realizat o tiroidectomie cu robotul da Vinci prin tehnica BABA

VIDEO Imagini de la deschiderea Spitalului MedLife Craiova: al 15-lea spital din rețea, investiție de aproape 6 milioane euro, peste 50 de specialiști. Următoarea oprire, în Ardeal

VIDEO “Vrem să aducem mai mult decât vindecare pacienților noștri”. Cum reconfigurează MedLife, cu ajutorul culturii, conceptul de spital

#medicibuni Prof. dr. Tiberiu Bratu, chirurg plastician MedLife: „Este moda sânilor mici, dar noi nu ne luăm după modă. Orice operație estetică se face dacă este nevoie”

MedLife continuă expansiunea la nivel național și inaugurează primul spital multidisciplinar din regiunea Oltenia

Premiera națională: echipa Spitalului MedLife Polisano Sibiu a efectuat cu succes prima mastectomie bilaterală robotică cu sistemul daVinci

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”