REPORTAJ Cine este personajul din umbră al PSD, care nu e cunoscut, nu dă interviuri, dar are o influență uriașă în partid
De 15 ani, jurnalistul Cristian Andrei relatează de la Congresele PSD. Ce a văzut și ce a aflat el la cel mai recent dintre ele.
„Nu plecăm, suntem tot aici, dar mai în spate”, îmi șoptește un lider pesedist din vechea generație, mărturie vie că marile schimbări se produc greu. În față este propulsată noua gardă, cei tineri.
Vineri, 7 noiembrie 2025, cu discursuri și votul realizat prin cod QR, alegerile interne s-au terminat în mai puțin de trei ore și cu promisiunea că vor încerca să recâștige electoratul „gulerelor albastre”.
Pe vremuri, buletinele de vot se numărau până dimineața
Au trecut mai bine de 15 ani de când PSD a organizat un Congres cu suspans, cu o competiție reală de idei, nume și funcții. S-a întâmplat ultima dată în iarna lui 2010. Atunci echipele lui Ponta și Geoană și-au numărat fiecare vot până la 6 dimineața pentru a afla câștigătorul.
Așa a arătat ultima demonstrație de concurență internă. După, s-a trecut la „un nou stadiu de dezvoltare”, ca să folosim fraze tipice Congreselor negociate și ai căror campioni au fost stabiliți înainte de a începe întrecerea.
Atac la Bolojan: „Un miliard de euro”
Scena de vineri de la Romexpo, în nordul Bucureștiului, a arătat altfel decât la ultimele Congrese. A fost abandonat modelul american în care președintele vorbea de pe o scenă amplasată central, în mijlocul delegaților. S-a optat pentru modelul clasic, cu scena în față.
Efectul? Cei din spate au fost deseori preocupați de propriile discuții și ecrane de telefoane, pe fundalul unora dintre alocuțiuni, unele prea lungi. Unul dintre cei care fac discursurile președinților SUA observa recent cât de greu e să captezi minutele, chiar și pentru cei din familia ta politică, atunci când deficitul de atenție e dictat de ritmul TikTok.
S-au rostit multe discursuri, unele cu fraze atent gândite:
- „Declar ofensivă totală populismului, pentru că populismul nu a plătit până acum niciun salariu” (Grindeanu)
- „Un oraș nu poate fi împărțit în bucăți care nu vorbesc între ele” (Băluță)
- „Hai să vedem câți bani a primit Ilie Bolojan (n.r. în Bihor) de la guvern în ultimii patru ani. În total un miliard de euro. Același premier vorbește astăzi despre dezmățul PSD” (Olguța Vasilescu)
Dar acțiune politică în sine a fost puțină.
Din sală multe voci au plecat cu aerul nedumerit de calea pe care o ia acum partidul. Oamenii au fost ușurați că s-a terminat repede. Dacă direcția e așa și așa, măcar cu timpul se stă bine.
Zâmbetul lui Marian Neacșu
Când te uiți la noua conducere remarci că „Gică Paris”, așa cum este alintat în partid Gheorge Cârciu, este vicepreședinte, în timp ce Marian Neacșu, omul care conduce Guvernul PSD, jubilează relaxat între Ponta și Năstase.
Cârciu a pierdut alegerile în Diaspora. Dar se laudă cu cel mai bun scor obținut de PSD în ultimii ani. E sigur pe el când își prezintă înfrângerea ca pe o victorie.
Ascensiunea lui „Gică Paris” în biroul de conducere al PSD în poziția de vicepreședinte este rezultatul unei negocieri a plăcilor turnante și un simbol pentru starea partidului, cu plusurile și scăderile sale.
Jocuri de putere cu Darwin
Paul Stănescu a eliberat după mulți ani scaunul de secretar general pentru a face loc noii vedete: Claudiu Manda.
Moștenirea lui Stănescu rămâne prin Marius Oprescu, președintele PSD Olt, avansat la rangul de prim-vicepreședinte, și prin Gheorghe Cârciu, elevat la nivelul de vicepreședinte.
În acest timp, un alt personaj din umbră, Marian Neacșu, se amuză de pe margine. Este vicepremier, conduce componenta PSD din Guvern, participă la toate ședințele Coaliției și este permanent la masa deciziilor.
Familiar cu Năstase și Ponta și supraviețuitor până la Grindeanu, Neacșu aparține unei lumi spectrale a politicii. E un darwinist prin definiție. Personajul aproape că nu există la nivel public, dar are puterea de a influența politici publice de miliarde. Nu oferă interviuri, nu are apariții la televiziuni, dar este mereu în echipa puterii.
Pe scenă, Congresul este deschis chiar de partenera lui Neacșu, Silvia Mihalcea, o deputată extrem de activă.
20 de vicepreședinți și 5 prim-vicepreședinți
Cârciu nu este singurul care are în spate pe cineva. Ștafeta se pasează. Bogdan Ivan este crescut de Radu Moldovan, puternic lider de la Bistrița, iar Mihai Tudose îl aruncă în luptă pe Iulian Chiriac pentru funcția de vicepreședinte.
„Nici funcția de vicepreședinte nu mi-o doream. Toată lumea a primit o funcție, să fie toți fericiți. Congresul ăsta a fost să fie”, se amuză un membru al noii conduceri.
Sunt 20 de vicepreședinți aleși la Congres, dar puterea lor este una limitată. Nici cei cinci prim-vicepreședinți nu reprezintă un pericol pentru Grindeanu.
Murmure despre alegerile din decembrie 2024
Există și un elefant în încăpere. Felul la limită în care Ciolacu a ratat turul 2, în noiembrie 2024. Decizia prin care Simion a primit organizat voturi de la partid bântuie discuțiile „în off” ale multor pesediști.
„Cum să se facă analiza dacă toți cei care au luat decizia sunt și astăzi la butoane. Cine a fost responsabil, cine a plătit?”, se întreabă un membru simplu, venit din țară. Știe și el cum știu toți de ce Marcel Ciolacu a ratat finala prezidențială.
Ciolacu, sacrificiul ritualic
Fostul premier pare și el resemnat. Marcel Ciolacu a fost repartizat în primul rând, în partea stângă cum te uiți spre scenă. L-a evitat cât a putut de mult pe Mircea Geoană. A prins un loc lângă Dragoș Benea, europarlamentar, și lângă fostul său camarad de strategii, Paul Stănescu.
În partea dreapta au fost distribuiți ceilalți foști președinți: Adrian Năstase și Victor Ponta. În apropierea lor au stat Marian Neacșu și Vasile Dîncu.
Ciolacu a trebuit să înghită în sec la toate discursurile privind un „nou PSD care se apropie de oameni”.
În politică, combustibilul puterii e compus 1% din noutate și 99% din referințe la nereușitele predecesorilor.
Negrescu: Lista neagră a extremiștilor a început cu noi, social-democrații
În centru stă tabăra câștigătoare. Sorin Grindeanu este prins ca într-o menghină a prieteniei nesigure de noua forță a partidului: cuplul Claudiu Manda și Olguța Vasilescu.
Victor Negrescu, perceput mereu ca o tânără speranță, deși anii trec, a fost singurul prim-vicepreședinte care și-a concentrat discursul spre pericolul extremist. A spus câte ceva și Olguța Vasilescu despre Simion.
„Nu este un moment de sărbătoare”, spune europarlamentarul Negrescu, vorbind despre amenințarea extremistă. Le readuce aminte că mulți lideri PSD „s-au aflat pe lista neagră a extremiștilor”.
E o mai veche temă a PSD, încă de pe vremea lui Ion Iliescu: lupta cu extremismul, cu legionarismul de rit nou. În ultimii ani, social-democrații au abandonat-o.
Grindeanu: „Să nu căutăm aprobarea celor care ne urăsc visceral”
Grindeanu, Manda, Firea sau Pucheanu atacă aripa liberală a guvernului din care PSD face parte, pe premierul Bolojan sau pe cei de dreapta.
Într-o declarație de bărbăție către partid, Grindeanu transmite că vor ieși „din etapa plăpândă” și intră în faza activă, în care nu se mai rușinează în fața „criticilor dreptei”.
„Să nu căutăm aprobarea celor care ne urăsc visceral”, afirmă Grindeanu, care lansează un nouă linie roșie către premier: nicio asumare de răspundere a Guvernului nu va trece fără să fie aprobate și măsurile PSD.
Și această căutare inutilă a aprobării „intelectualității de dreapta” sau a confirmării iluzorii dinspre dreapta politică e o temă cu tradiție în partid. Pe vremuri, Adrian Năstase a apăsat pe ea.
Acum, Grindeanu a aruncat o ofrandă suplimentară mulțimii: l-a eliminat pe Soros din partid prin ștergerea cuvântului „progresist” din Statut. Și a eliminat-o pe Victoria Stoiciu din conducere.
PSD încearcă să refacă legătura cu „gulerele albastre”
Atacurile la adresa guvernului curg, nu există lider PSD care să nu simtă gustul plăcerii când mușcă din USR sau Ilie Bolojan.
„Vorbiți cu primarii, sunt la buza DNA. Din cauza lui Bolojan au făcut cheltuieli pentru care pot fi luați. E o nebunie, primarii nu îl mai suportă pe Bolojan”, încearcă un participant la Congres să explice situația.
În această atmosferă se încheie Congresul. Liderii, mai mulți la număr decât naționala de fotbal cu tot cu rezerve, antrenori și medici plus maseuri, s-au retras. Discută următorii pași. Inclusiv intențiile pentru guvernare.
Noul președinte are în față o misiune grea. Trebuie să ia partidul de la 20% și să readucă în prim plan valorile și ideile social-democrate. Grindeanu încearcă să revină la baza „gulerelor albastre”, la segmentele angajaților, la muncitori, la fermieri, la alianțele cu sindicatele tot mai palide.
Primul test e exact peste o lună: alegerile din București.
INTERVIURILE HotNews.ro