REPORTAJ. Magazinul social din București care oferă alimente, dar și demnitate. „Aici mă simt și eu bogat” / Micul miracol: deși prețurile sunt simbolice, nimeni nu ia mai mult decât este regula
Produsele sunt donate de producători, importatori și supermarketuri și vândute la prețuri simbolice. Sunt alimente, dar și lucruri pentru casă. Condiția e ca fiecare să cumpăre doar câte puțin, să ajungă la toată lumea care are nevoie.
SOMARO e o rețea de magazine sociale unde 1.300 de familii cu venituri mici își pot cumpăra mâncare la prețuri accesibile.
Toate produsele sunt 100% adecvate consumului, în termen, dar nu mai pot fi vândute în alte magazine din cauza ambalajului deteriorat sau pentru că expiră în curând.
Simon Suitner, directorul asociației care gestionează SOMARO, spune că, aici, oamenii nu trebuie să accepte ce li se oferă. Și asta le oferă demnitate. Aici este la fel ca un cumpărător obișnuit: cumpără ce dorește și plătește.
Sistemul, spune Suitner, răspunde nevoii de a diminua risipa de alimente, pe care cu toții le aruncăm în cantități industriale.
Dacă vă faceți în septembrie un abonament anual la HotNews Premium, un profesor primește gratuit un abonament pe 12 luni. Abonamentele dascălilor sunt distribuite printr-o organizație de educație care investește în profesori.
Când mergi pe culoarul cu pereți de sticlă, ai două opțiuni. În dreapta, Piața Matache, noua destinație a influencerilor de TikTok din București, unde vin să se filmeze cumpărând dovlecei și brânză de Sibiu.
În stânga, un magazin întunecat, cu tavanul jos, în vitrinele căruia se văd borcane cu muștar, pungi de cereale și un sac mare cu biscuiți Popular. Lumina e stinsă pentru că nu e deschis încă, dar în față s-au strâns deja cam douăzeci de oameni, adulți și copii. Doi băieți se aleargă și se tachinează.
E joi, 13 august, ora 11, și toți își așteaptă rândul să își cumpere mâncare de la Magazinul Social SOMARO.
Model din SUA și din Austria
SOMARO e aici din 2010, de pe vremea când Matache nu era o piață de fițe, ci un teren de luptă pentru activiștii care încercau să salveze de la demolare Hala Matache, un reper istoric al zonei.
În jurul pieței se făceau lanțuri umane și proteste care sfârșeau în dubele Jandarmeriei.
Tot aici găseai grătare cu mici, magazine cu vin vărsat și printre cele mai ieftine legume și fructe din oraș. Acum sunt food trucks cu paste, studiouri de yoga și legume și fructe la prețuri mai degrabă de Dorobanți.
Dar SOMARO a rămas la fel: un magazin mic, cu lactate, congelate, neperisabile, fructe și legume, haine, detergenți și rechizite, deschis doar celor care au nevoie de el.
Rechizite și lucruri pentru casă
Magazinul, spune Simon Suitner, directorul asociației care l-a înființat, funcționează după principiile magazinelor sociale din SUA – unde conceptul a fost inventat în anii ‘70 – și Austria – unde primul s-a deschis în 1999.
Simon Suitner
Rețeta este: o asociație non-profit colectează alimente și alte produse esențiale de la diferite companii și le comercializează la preţuri simbolice.
Toate produsele sunt 100% adecvate consumului, în termen, dar nu mai pot fi vândute în alte magazine din cauza ambalajului deteriorat sau pentru că expiră în curând.
O livrare de lactate
Nu primesc nimic gratis
La SOMARO, cele pe cale să expire nu stau mult pe rafturi pentru că oamenii le cumpără pe loc. Asociația mai are un magazin la Sibiu și unul la Ploiești, toate funcționează la fel.
“Conceptul este, din punctul meu de vedere, foarte frumos la bază pentru că este vorba de demnitatea omului,” spune Suitner, un austriac de 44 de ani care a venit în România după facultatea de asistență socială. A venit ca să facă un stagiu la Ambasada Austriei.
Aapoi s-a implicat în acest proiect și nu a mai plecat. “Omul merge la cumpărături, alege ceea ce are nevoie și plătește pentru asta.”
Adică, spre deosebire de alte tipuri de servicii sociale, unde o persoană vulnerabilă economic trebuie să accepte ce i se oferă, aici este la fel ca un cumpărător obișnuit: cumpără ce dorește și plătește. Cum i-a spus un beneficiar: “Aici mă simt și eu bogat.”
Mărfuri neperisabile
Cine poate să cumpere de la SOMARO?
1.279 de familii au acces în cele trei magazine – în București, 870, toate din Sectorul 1.
Accesul se face prin sistemul creat de faptul că asociația lucrează în parteneriat cu autoritățile.
Pentru cel din Piața Matache, cu Primăria Sector 1, care oferă și spațiul, gratuit – lista de beneficiari vine de la ele.
În urma unei anchete sociale, Direcţia Generală de Asistenţa Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 decide de ce tipuri de servicii are nevoie o familie. Pentru cei mai vulnerabili, există cantina socială.
Pâine
„Ce pot să le promit eu e că vor avea ce să le pună pe masă la cină”
Pentru cei care nu sunt suficient de săraci pentru asta, este magazinul social. DGASPC notifică SOMARO și, dacă familia vine la magazin, primește o legitimație de acces în baza căreia poate intra de cel mult trei ori pe săptămână și de fiecare dată poate cheltui 25 de lei.
Limitele sunt, spune Suitner, pentru a se asigura că mâncarea ajunge la toată lumea. “Ce pot să le promit eu e că vor avea ce să le pună pe masă la cină.”
Familia unui șofer de taxi
Cei mai mulți beneficiari sunt oameni care trăiesc cu un salariu minim pe familie sau au pensii mici.
Suitner dă exemplul unei familii care are o tradiție în relația cu SOMARO. “Avem pe cineva care e la noi de când am deschis,” explică directorul. “La început a ajuns pentru că trăia toată familia din venitul de taximetrist al tatălui, dar, când li s-a născut o fetiță cu probleme mari de inimă, multe operații, nu s-au mai ajuns. Între timp, el a avut un accident și și-a pierdut un ochi, așa că nu mai poate conduce. Lucrează ca livrator la pizza. Fata e bine, tocmai a intrat la liceu.”
Ce pot cumpăra de 25 de lei?
Prețurile de aici sunt reduse cu 80-85% față de cele din magazine. O cutie cu șase cornete cu înghețată, care la supermarket e 46 de lei și nu ar fi niciodată o opțiune pentru aceste familii, costă 7 lei aici.
O pungă cu 3 kg de șnițele congelate – un produs pe care un procesator îl face special pentru SOMARO și îl donează – e 22 de lei.
Congelatoare cu șnițele și înghețată
Pachete cu 4 sau 6 iaurturi sunt 2-3 lei, iar o pungă mare cu banane – cam 3 kg – costă 2,5 lei.
O periuță de dinți e 2 lei, la fel ca o pastă de dinți. Un set de carioci e 3 lei.
Din aceste sume se acoperă cam 90% din cheltuielile asociației – salariile celor opt angajați din toată țara și costurile de operare precum motorina – iar restul din mecanismul 3,5% și sponsorizări.
Cum ajunge marfa în magazin?
Aproape toate produsele sunt colectate de mașina frigorifică SOMARO de la producători (mai mult) și supermarketuri (mai puțin).
Ridică ce li se oferă și apoi, odată ajunsă mâncarea la magazin, o pun pe rafturi și o vând. Dacă primesc prea mult dintr-un produs și știu că nu se va vinde până expiră, iau imediat legătura cu alte organizații sociale – Banca de Alimente, Carusel și alții – și distribuie către ele, pentru ca produsele să ajungă să fie folosite în timp util. E important pentru ei ca nimic să nu se risipească.
Bine se poate face doar dacă ești eficient
De-a lungul anilor, spune Suitner, au învățat să facă parteneriate care sunt eficiente pentru ambele părți.
De exemplu, un lanț de magazine care se așteaptă ca mașina SOMARO să ridice marfa aproape de expirare din toate punctele sale de lucru nu e un parteneriat eficient. De ce? Pentru că, în București, asociația are o singură mașină și un singur șofer, care nu poate să acopere tot orașul. În plus, ar crește costurile de operare.
De aceea e mai simplu pentru ei să lucreze direct cu producători sau importatori, care au un singur loc de ridicare.
Siguranța alimentară
În plus, fiind alimente, e esențial pentru siguranța consumatorilor să preia din locuri cu trasabilitate ușor de urmărit – adică, să nu se fi plimbat prea mult produsele și să nu să se fi întrerupt lanțul frigorific la cele proaspete.
Chiar dacă produsele se vând ieftin, asta nu înseamnă că pot să ajungă la beneficiari dacă nu îndeplinesc aceleași criterii de siguranță ca cele din magazine.
Pe aceleași criterii de eficiență, nu pot lucra cu cei care pot să doneze cantități prea mici. “La 11 lei litrul de motorină, mașina trebuie să fie plină,” spune el. Altfel, cresc costurile de operare.
Limitele legislative și risipa alimentară
În Austria sau în alte țări din vestul Europei, magazinele sociale pot vinde și produse expirate. “Cam 80% din ce găsești la ei e peste termenul de valabilitate,” spune Suitner.
Este o măsură care previne risipa alimentară și crește și accesul la alimente pentru cei care nu și le permit la prețul de retail.
Singurul criteriu este dacă și-au păstrat proprietățile proprii consumului – textura, mirosul, culoarea. E în același trend cu flexibilizarea indicațiilor de expirare care există în mai multe țări europene.
De exemplu, multe lanțuri de magazine din Marea Britanie au înlocuit “expiră la” cu “a se consuma înainte de” pe ambalajele de lapte și le recomandă consumatorilor să miroasă produsul ca măsură de control.
Avantaje și dezavantaje
Această filosofie din Vest mai permisivă față de cea a statului român, care rămâne strict în acest domeniu.
Ce fac cei de afară e mai util pentru prevenirea risipei alimentare, dar poate avea riscuri pentru consumator, dacă nu știe să identifice un produs impropriu. La SOMARO, care e supus controalelor ANPC la fel ca orice alt magazin de produse alimentare, se respectă legea românească.
Trei cutii de înghețată de persoană
Când mașina cu marfă a ajuns la magazin, managerul și colegii lui au descărcat și, înainte să deschidă ușa, au discutat despre ce reguli pun azi. Au stabilit că pot da cel mult trei cutii cu înghețată de familie, ca să ajungă la toată lumea. La fel, doar trei punguțe cu mozzarella rasă.
Oamenii au intrat pe rând, câte cinci, pentru că magazinul are doar cinci coșuri de cumpărături – coșuri mici, roșii. Au prezentat legitimația la biroul de la intrare, apoi si-au cântărit bananele și și-au ales pâinea și iaurturile.
Cât timp o mamă negociază cu Suitner câtă mozzarella poate lua, un băiețel umblă prin coșurile cu jocuri și cărți. O alta pune înapoi punga cu șnițele pentru că vrea să ia azi înghețată – mâine sigur nu va mai fi, șnițele sunt mai mereu. Toată lumea ia fructe.
Fructe
Nimeni nu ia mai mult decât poate lua
Fiecare tranzacție e confirmată de două ori înainte ca produsele să ajungă în sacoșă sau în căruciorul cu roți: “Ați pus și bananele? Pot să iau astea?”. Nimeni nu cere mai mult decât i se spune că poate lua, toată lumea mulțumește și urează o zi bună înainte să iasă. Poate nu e în fiecare zi la fel, dar azi așa e.
Suitner spune că nu poate ști ce se întâmplă cu produsele odată ce oamenii ies pe ușă și nici nu poate face poliție să vadă dacă într-adevăr le consumă sau le vând mai departe. Pentru că ce cumpără oamenii cel mai mult sunt perisabile în cantități mici, crede că ajung pe mese.
Dacă uneori au mai avut și produse premium, precum bomboane de ciocolată sau parfumuri, bănuiește că mai degrabă ajung la doctori sau unde au nevoie de puțină înțelegere. Și e împăcat cu asta. Până la urmă, demnitatea asta înseamnă, să poată să aibă opțiunile pe care le au și ceilalți.
Nota redacției: Într-o formă anterioară a articolului scria că o pungă de șnițele costă 45 de lei. De fapt, acesta este prețul de retail, iar prețul corect în rețeaua SOMARO este de 22 de lei. Articolul a fost modificat.