Reprezentanții statului se contrazic între ei dacă trebuie sau nu să returneze companiilor din energie banii din supraimpozitare. Sunt sume estimate la 27 miliarde de lei, pe care „tot consumatorii le vor plăti”
Fostul ministrul al Energiei, liberalul Virgil Popescu, în mandatul căruia a fost introdusă supraimpozitarea companiilor din energie, spune că statul nu va trebui să returneze aceste sume, după ce măsura a fost declarată neconstituțională de către CCR. Aceasta deși Ministerul Energiei a recunoscut că o parte din bani vor trebui dați înapoi producătorilor de energie.
„În opinia mea, nu putem vorbi de returnarea banilor. Nu sunt jurist, dar aceasta este părerea mea, evident trebuie văzută motivarea curții”, a spus Popescu, luni, prezent la Forumul gazelor naturale, organizat de Financial Intelligence.
El a precizat că anexa 6 din OUG 27/2022, la care s-a referit Curtea Constituțională, a fost modificată anul acesta în martie.
„S-a modificat pragul de la 450 la 400 de lei pe MWh (prețul energiei de la care se plătește supraimpozitarea – n.r.) și au mai fost câteva corecții privind modul de calcul, deci lucrurile sunt un pic mai complexe. Vom vedea în motivarea Curții dacă se face referire și la noua anexă”, a spus Virgil Popescu.
Supraimpozitarea companiilor din energie a intrat în vigoare în anul 2022, când Popescu era ministru al Energiei. În prezent, el este europarlamentar.
Anterior, în aceeași conferință, actualul ministru, Sebastian Burduja, de asemenea membru al PNL, spusese că nu toți banii vor trebui returnați.
„România nu a făcut nimic deosebit față de alte state europene. A fost o regulă aproape universală la nivelul UE. Nu văd un scenariu apocaliptic să trebuiască să dăm toți acești bani înapoi”, a precizat Burduja.
El a adăugat că acest impozit a fost gândit pentru că trebuia găsită o sursă de finanțare pentru subvenționarea facturilor, ceea ce au făcut și alte state europene.
Vineri, Ministerul Energiei a recunoscut, într-un comunicat de presă, că va trebui să restituie o parte din banii din supraimpozitare, susținând că nu întreaga sumă încasată în ultimii doi ani va fi dată înapoi. Pe de altă parte, reprezentanții ministerului spun însă că în acest moment nu poate fi estimată valoarea pe care statul va trebui să o returneze.
„Ministerul Energiei precizează că suma de 27 de miliarde de lei vehiculată în anumite articole de presă, reprezentând “suma de restituit” operatorilor economici, este una eronată. Autorii unor asemenea articole s-au referit, în mod greșit, la întreaga sumă virată în ultimii 2 ani în Fondul pentru Tranziție Energetică – sumă care nu va fi restituită în integralitate operatorilor economici”, spune instituția.
Dispozițiile declarate neconstituționale nu vor mai fi aplicabile în cauza în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate și nici în cauzele aflate pe rol în fața instanțelor judecătorești în care aceste dispoziții sunt relevante, au completat juriștii ministerului.
„Prin urmare, doar operatorii economici care au formulat excepții de neconstituționalitate cu același obiect declarat neconstituțional de Curte sau care au litigii în curs având ca obiect restituirea sumelor din Fondul pentru Tranziție Energetică vor putea eventual beneficia de recuperarea acestor sume, dacă îndeplinesc și celelalte condiții solicitate de instanța de drept comun”, se arată în comunicatul ministerului.
De asemenea, pot beneficia de restituirea sumelor, cu titlu de excepție, operatorii economici care au o hotărâre judecătorească definitivă prin care li s-au respins sumele, dar care au invocat, pe parcursul procesului, o excepție de neconstituționalitate cu același obiect declarat neconstituțional de Curte, având astfel deschisă calea revizuirii hotărârii judecătorești, conform art. 510 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă.
- „În prezent, întrucât nu se cunoaște numărul subiectelor de drept menționate anterior și nici cuantumul sumelor solicitate de acești operatori economici, nu poate fi estimată valoarea pe care statul ar trebui să o restituie.
- Acest demers va putea fi realizat abia după publicarea motivării Curții Constituționale a României în Monitorul Oficial al României, Partea I, și după inventarierea tuturor litigiilor pendinte la instanța de la care provine cauza (instanța a quo), precum și a celor pentru care părțile sunt repuse în termenul de revizuire, cu calcularea tuturor petitelor din cererile de chemare în judecată”, mai spune ministerul.
„Decizia CCR poate arunca România în brațele FMI”
Pe de altă parte, decizia de joi a Curții Constituționale prin care supraimpozitarea producătorilor de energie a fost declarată neconstituțională este percepută ca un cutremur de către participanții la piața de energie, după cum au afirmat, vineri, pentru HotNews.ro, mai mulți reprezentanți ai industriei energiei regenerabile.
La rândul său, Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei, consideră că această decizie a CCR poate avea efecte devastatoare pentru economia țării.
„De peste doi ani atrag atenția asupra riscului pe care schema de compensare a facturilor pentru toți consumatorii și impozitarea companiilor îl generează pentru securitatea economică a României. Ieri, Curtea Constituțională, după ce a rezolvat alegerile prezidențiale, a constatat că suprataxarea este neconstituțională, adică statul trebuie să dea miliarde de euro înapoi companiilor, punând țara în brațele FMI”, a scris Nicolescu pe Facebook.
Măsura de a supraimpozita producătorii de energie a fost luată în anul 2022, odată cu plafonarea facturilor, iar sumele au fost folosite pentru a subvenționa prețul plătit de consumatori. Suma colectată de stat până acum în acest fond este de 27 de miliarde de lei, la care se adaugă 3 miliarde de lei dobânzi, potrivit Asociației Energia Inteligentă. Tot consumatorii vor fi cei care vor plăti sumele care vor trebui returnate.
Totodată, dacă aceste sume nu vor mai putea fi colectate de la producători, nu se știe cu ce bani va deconta statul facturile plafonate ale consumatorilor până în aprilie 2025, când expiră schema de subvenționare.
„Această decizie a CCR din momentul publicării va produce efecte, în sensul în care ”se taie” o importantă sursă de finațare a bugetului și a acoperirii subvențiilor la gaze și electricitate. Pe lângă faptul că furnizorii reclamă că mai sunt de achitat circa 2 miliarde de lei, subvenții restante din anul 2023, începând din această toamnă creșterile de preț de pe piața de gaze și energie fac necesară din nou plata de subvenții la gaze și energie pentru furnizori. Astfel, o mare întrebare se desprinde: Cum va achita statul aceste subvenții la gaze și energie în următoarele 5 luni și a celor istorice după decizia Curții?”, se întreabă specialiștii asociației.
Curtea Constituțională a decis, în ședința din 7 noiembrie, că supraimpozitarea unor producători de energie, măsură adoptată în 2022 odată cu plafonarea facturilor, nu este conformă cu legea fundamentală a statului român.
- „A admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sunt neconstituționale dispozițiile art.15 și cele ale Anexei nr.6 din OUG nr.27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei, cu modificările și completările ulterioare.
- În esență, Curtea a reținut că prevederile legale criticate care impun obligativitatea achitării contribuției la fondul de tranziție energetică de către anumiți producători de energie electrică nesocotesc, în principal, principiul așezării juste a sarcinilor fiscale, consacrat de art.56 din Constituție, și dispozițiile art.45 din Legea fundamentală referitoare la libertatea economică și libera inițiativă, afectând concurența loială și descurajând producția de energie din surse regenerabile”, se arată într-un comunicat al Curții Constituționale.
INTERVIURILE HotNews.ro