Sari direct la conținut

Cutremur în piața de energie: statul trebuie să returneze companiilor sume estimate la 27 miliarde de lei / ”Tot consumatorii vor fi cei care vor plăti”

HotNews.ro
Cutremur în piața de energie: statul trebuie să returneze companiilor sume estimate la 27 miliarde de lei / ”Tot consumatorii vor fi cei care vor plăti”
Colaj Hotnews. Foto: Dreamstime, Inquam Photos

Decizia de joi a Curții Constituționale prin care supraimpozitarea producătorilor de energie a fost declarată neconstituțională este un cutremur pentru piața de energie, deoarece statul trebuie să returneze companiilor aceste sume, au afirmat, vineri, pentru HotNews.ro, reprezentanții investitorilor din industria regenerabilă.

Măsura a fost luată în anul 2022, odată cu plafonarea facturilor, iar sumele colectate de stat până acum sunt de 27 de miliarde de lei, la care se adaugă 3 miliarde de lei dobânzi, potrivit specialiștilor Asociației Energia Inteligentă, care spun că tot consumatorii vor fi cei care vor plăti înapoi acești bani.

CCR spune că aplicarea acestei taxări suplimentare a afectat concurența loială și a descurajat producția de energie din surse regenerabile.

Banii proveniți din impozitarea veniturilor obținute de producătorii de energie au fost folosiți pentru a deconta către furnizorii de energie diferența dintre prețul pieței și cel al facturilor plafonate.

Măsura a fost atacată la Curtea Constituțională de mai multe companii din sectorul regenerabilelor.

„Este într-adevăr un cutremur în piață”

„La cald, câteva lucruri sunt importante. S-a pierdut substanța juridică, deci practic Guvernul are un termen pentru remediere, adică trebuie să vină să corecteze ceea ce Curtea a decis că nu este constituțional în articolele respective. Întregul sistem de suprataxare în acest moment nu mai există. Ar trebui începute elemente procedurale de recuperare a sumelor, chiar dacă de lungă durată”, a declarat, pentru HotNews.ro, Liviu Gavrilă, președintele Asociației Române a Energiei Eoliene (RWEA).

El a arătat că zilele următoare RWEA va realiza o analiză juridică a situației și a soluțiilor pe care le va propune mai departe.

„Este într-adevăr un cutremur în piață”, a adăugat Gavrilă.

Reprezentantul companiilor din industria eoliană a mai spus că au mai fost cazuri în trecut când instanțele au decis că anumite impozite sunt ilegale, iar investitorii și-au recuperat într-un fel sau altul banii.

Un exemplu este impozitul pe construcții speciale, colectat de primării pentru turbinele eoliene. În acel caz, după ce instanțele au arătat că taxarea nu a fost conformă cu legea, companiile și-au recuperat banii prin compensarea în timp cu alte impozite locale.

Și Andrei Manea, președintele Asociației Industriei Fotovoltaice din România (RPIA), a precizat, pentru HotNews.ro, că statul va trebui, într-un fel sau altul, să returneze acești bani investitorilor.

”Implicațiile sunt uriașe. În primul rând se aduce clarificare în planurile de business ale investitorilor. Cu siguranță își vor recupera banii, dar problema cea mai mare este cât timp îi va lua statului să refacă toată această situație. Aici este semnul de întrebare”, spune reprezentantul RPIA.

El a spus că sumele care trebuie restituite sunt de ordinul miliardelor.

„Cu siguranță va exista un nou mecanism care va regla această returnare. Nu mă aștept ca în termen scurt statul român să vireze aceste sume în contul companiilor. Cu siguranță va inventa un nou mecanism prin care acest lucru să se întâmple. A fost ca un credit fără dobândă pentru stat. Companiile sigur au plătit dobânzi când s-au împrumutat pentru acești bani”, a mai spus Manea.

”Mi-ar plăcea să cred că este un semnal de normalitate, că lucrurile trebuie gândite un pic mai mult, chiar dacă sunt măsuri luate în situații de criză, pentru că în final se întorc tot împotriva statului și afectează tot lanțul, până la consumatori”, a adăugat el.

În plus, toată această schemă a ținut departe investiții importante în sectorul energetic, pentru că nu exista predictibilitate pentru a-ți face un plan de business.

„Suntem șocați. Haosul din piața de energie se va amplifica foarte mult”

„Suntem șocați de această decizie, în sensul că va amplifica foarte mult haosul care există oricum în piață”, a arătat reprezentantul unui alt producător de energie, într-o discuție cu HotNews.ro.

  • „Acum ne uităm la un comunicat al Curții Constituționale, dar nu știm exact care sunt implicațiile, nu știm pentru ce companii se aplică, cui și câți bani trebuie returnați.
  • Motivarea Curții poate veni în câteva luni, au fost cazuri când acest lucru a durat chiar și un an.
  • Sperăm ca de această dată Curtea să publice rapid motivarea pentru ca ministerul să vină rapid cu soluții, să nu prelungim acest haos acum în pragul iernii și în pragul liberalizării pieței.
  • Decizia CCR are efecte în toată piața de energie. De unde vor mai fi decontați banii către furnizori dacă nu mai este colectată această taxă?”, s-a întrebat el.

La rândul său, Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei, consideră că această decizie a CCR poate arunca România în brațele FMI.

„De peste doi ani atrag atenția asupra riscului pe care schema de compensarea a facturilor pentru toți consumatorii și impozitarea companiilor îl generează pentru securitatea economică a României. Ieri, Curtea Constituțională, după ce a rezolvat alegerile prezidențiale, a constatat că suprataxarea este neconstituțională, adică statul trebuie să dea miliarde de euro înapoi companiilor, punând țara în brațele FMI”, a scris Nicolescu pe Facebook.

Statul a încasat până acum 27 de miliarde de lei din supraimpozitarea producătorilor de energie. Tot consumatorii vor plăti înapoi acești bani

Din analiza Asociației Energia Inteligentă, statul a încasat circa 27 miliarde lei în ultimii doi ani (5,43 miliarde euro), la care s-ar putea adăuga dobânzi de circa 3 miliarde lei (0,6 miliarde euro).

Tot populația va plăti aceste sume, consideră reprezentanții asociației.

  • „Această decizie a CCR din momentul publicării va produce efecte, în sensul în care ”se taie” o importantă sursă de finațare a bugetului și a acoperirii subvențiilor la gaze și electricitate. Pe lângă faptul că furnizorii reclamă că mai sunt de achitat circa 2 miliarde de lei, subvenții restante din anul 2023, începând din această toamnă creșterile de preț de pe piața de gaze și energie fac necesară din nou plata de subvenții la gaze și energie pentru furnizori. Astfel, o mare întrebare se desprinde: Cum va achita statul aceste subvenții la gaze și energie în următoarele 5 luni și a celor istorice după decizia Curții?
  • Deschiderea unor procese în instanță de către firmele din energie care au fost obligate să achite aceste supraimpozite ilegale (conform Curții Constituționale) probabil va duce la necesitatea plății acestor sume, dar mai ales la necesitatea obținerii resurselor necesare. Creșterea prețurilor la gaze și energie este una din puținele moduri de a obține aceste fonduri.
  • Deciziile populiste de ieri reprezintă cauza creșterii prețului de mâine.
  • Deciziile populiste luate de oameni numiți politic în instituții din sectorul energetic și nu numai urmează să ne coste foarte mult în viitor. Chiar dacă acești oamenii vor pleca din aceste funcții, în care sunt plătiți cu sute de mii de euro anual, românii vor rămâne să platească deciziile lor eronate”, se arată într-un comunicat al asociației.

Ministerul Energiei așteaptă motivarea deciziei pentru a hotărî ce va face

Curtea Constituțională a decis, în ședința din 7 noiembrie, că supraimpozitarea unor producători de energie, măsură adoptată în 2022 odată cu plafonarea facturilor, nu este conformă cu legea fundamentală a statului român.

„În ședința din data de 7 noiembrie 2024, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a posteriori, a decis, cu unanimitate de voturi:

  • A admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sunt neconstituționale dispozițiile art.15 și cele ale Anexei nr.6 din OUG nr.27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei, cu modificările și completările ulterioare.
  • În esență, Curtea a reținut că prevederile legale criticate care impun obligativitatea achitării contribuției la fondul de tranziție energetică de către anumiți producători de energie electrică nesocotesc, în principal, principiul așezării juste a sarcinilor fiscale, consacrat de art.56 din Constituție, și dispozițiile art.45 din Legea fundamentală referitoare la libertatea economică și libera inițiativă, afectând concurența loială și descurajând producția de energie din surse regenerabile”, se arată într-un comunicat al Curții Constituționale.

În replică, Ministerul Energiei a transmis că așteaptă motivarea acestei decizii.

„Ministerul Energiei subliniază importanța unei analize aprofundate a motivării deciziei pentru a înțelege pe deplin implicațiile acesteia asupra reglementărilor și a mecanismelor aplicabile în sectorul energetic.

Odată ce motivarea va fi disponibilă, Ministerul va evalua cu atenție toate aspectele juridice și tehnice ale deciziei, în vederea identificării celor mai potrivite măsuri pentru a pune viitorul text de lege în acord cu prevederile Constituției, dar și pentru a asigura stabilitatea pieței de energie și continuarea protejării consumatorilor finali”, potrivit unui comunicat al instituției.

Conforma datelor disponibile pe site-ul Curții Constituționale, printre companiile care au atacat OUG 27/2022 pe diverse articole se numără PPC Renewables, TMK Hydroenergy, Eolica Dobrogea One, EDPR Renewables, E.ON Energie, Black Sea Oil and Gas, Petro Ventures, Vatech Consultig, Axpo Solutions, Energia Verde Ventuno, QMB Energy, Brăila Wind, MVM Future Energy, Elektra Wind, Alizeu Eolian, Greenlight Solutions, Endless Energy Production, Veroniki Wind, Ground Investment Corp, Gas Plus Dacia.

Sursa foto: Dreamstime

INTERVIURILE HotNews.ro