Restituirea timbrului de mediu pentru autoturisme – decizia Curtii Europene de Justitie, cauza C-586/2014 – Budisan contra Romaniei, pronuntata in data de 09 iunie 2016

Actualele taxe de mediu introduse prin OUG nr. 9/2013 privind sume achitate la inmatricularea unui autoturism sunt in contradictie cu reglementarile comunitare. Contradictia cu reglementarea comunitara este generata de faptul ca se acorda diverse scutiri si nu se aplica unitar si nu pentru ca s-ar interzice la nivelul comunitatii o astfel de taxa. Sa detaliem.

n multitudinea interpretarilor legalitatii taxei platite pentru prima inmatriculare a unui autoturism, cunoscand faptul ca legislatia nationala impune o astfel de taxa, se retin urmatoarele prevederi normative:

– OG nr. 40/2015 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, ce introduce prima procedura de restituire a taxelor de timbru, fara sa fie necesara decizia instantei;

– Ordin ANAF nr. 1154/2016 pentru aprobarea Procedurii de restituire a sumelor prevazute la art. 7, 9 si 12 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, precum si a sumelor stabilite de instantele de judecata prin hotarari definitive si pentru aprobarea modelului si continutului unor formulare, ce pune efectiv in aplicare OG nr. 40/2015 si

– decizia Curtii Europene de Justitie, cauza C-586/2014 ￢ Vasile Budisan contra Romaniei, pronuntata in data de 09 iunie 2016, ce are un efect devastator asupra legislatiei in domeniu, in sensul ca plata unei taxe pentru inmatricularea autoturismului este considerata ilegala, in forma adoptata de legiuitorul din Romania, insa este permisa de directivele comunitare. Practic, nu legislatia europeana interzice aplicarea unei astfel de taxe, ci forma in care autoritatile romane au implementat legislatia timbrului de inmatriculare a autoturismelor este gresita.

Sa parcurgem principalele prevederi normative privind restituirea timbrului de inmatriculare, asa cum sunt ele adoptate de legiuitorul din Romania si sa analizam valentele deciziei Comunitatii Europene.

Potrivit OG nr. 40/2015, sunt in sfera restituirii urmatoarele categorii de taxe:

• taxa speciala pentru autoturisme si autovehicule – taxa prevazuta la art. 214^1 -214^3 din Codul fiscal, in vigoare pana la data de 1 iulie 2008;

• taxa pe poluare pentru autovehicule – taxa prevazuta de OUG nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, aprobata prin Legea nr. 140/2011;

• taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule – taxa prevazuta de Legea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, cu modificarile ulterioare.

Observam asadar ca sunt in sfera restituirii taxele de prima inmatriculare sub diversele forme de aplicare, platite de contribuabil pana la finele lunii februarie 2013. Vom vedea ca tocmai astfel de aplicari neunitare ale reglementarilor sunt sanctionate de Curtea europeana.

Potrivit Ordin ANAF nr. 1154/2016, se adopta formularele si se aduc cateva precizari foarte importante si pune in aplicare modul de restituire al sumelor.

Cererea de restituire poate fi depusa intr-un termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care a intrat in vigoare OUG nr. 40/2015. Practic, cererea poate fi depusa pana la data de 31 decembrie 2020.

Termenul de solutionare a cererii contribuabilului este de 45 zile de la data depunerii cererii la organul fiscal competent. Cererea trebuie sa fie depusa impreuna cu documentele justificative.

Daca sunt necesare informatii suplimentare, autoritatea fiscala notifica contribuabilul iar acesta are un termen de 60 zile pentru a prezenta documentele suplimentare. Nedepunerea in acest termen a documentelor solicitate conduce la respingerea cererii de restituire.

Beneficiarii cererii sunt persoanele fizice sau juridice respectiv persoanele fizice ce desfasoara activitati independente ce au achizitionat autoturismele si au achitat aceasta taxa. In cazul autovehiculelor achizitionate prin contracte de leasing este indeptatit la restituirea taxei utilizatorul – persoana ce a dobandit autovehicului in baza acestui tip de contract.

La cererea de restituire se vor anexa urmatoarele documente:

a) actul de identitate al persoanei fizice/al reprezentantului persoanei juridice, impreuna cu imputernicirea data acestuia, in copie;

b) documentul care atesta plata taxei speciale pentru autoturisme si autovehicule, a taxei pe poluare pentru autovehicule sau a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule.

c) copia cartii de identitate a vehiculului si a certificatului de inmatriculare, cu prezentarea in original a acestora.

Pentru achizitiile de autovehicule avand ca documente de finantare contractele de leasing se vor prezenta si aceste contracte.

Nota: in situatia in care persoana fizica sau juridica ce solicita restituirea taxei speciale pentru autoturisme si autovehicule, a taxei pe poluare pentru autovehicule sau a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, dupa caz, nu detine documentul care atesta plata, autoritatile vor proceda la verificarea platii.

Termenul de restituire este de 5 ani iar platile se vor face prin stabilirea de catre organul fiscal a unui grafic de plata.

Platile se fac anual iar data platii fiecarei transe se stabileste astfel:

• pentru cererile de restituire depuse in primul semestru al fiecarui an, restituirea transei se va face in luna aprilie din urmatorii 4 ani;

• pentru cererile de restituire depuse in al doilea semestru al fiecarui an, perioada de restituire a transei este luna noiembrie a fiecaruia dintre urmatorii 4 ani.

Legiuitorul a precizat expres ca prin transa anuala se intelege 20% din sumele aprobate la restituire. In opinia noastra, procedura de restituire ar trebui revazuta, cel putin din punct de vedere matematic.

De retinut: daca contribuabilul inregistreaza datorii la bugetul de stat, din sumele de restituit se vor stinge aceste datorii si ulterior se va efectua restituirea.

Sa analizam dispozitivul deciziei Curtii Europene de Justitie, cauza C-586/2014 – Vasile Budisan contra Romaniei, pronuntata in data de 09 iunie 2016, ce stabileste:

• Articolul 110 TFUE trebuie interpretat in sensul ca:

• nu se opune ca un stat membru sa instituie o taxa pe autovehicule care se aplica autovehiculelor rulate importate cu ocazia primei lor inmatriculari in acest stat membru si autovehiculelor deja inmatriculate in statul membru respectiv cu ocazia primei transcrieri in acelasi stat a dreptului de proprietate asupra acestora din urma;

• se opune ca statul membru respectiv sa scuteasca de aceasta taxa autovehiculele deja inmatriculate pentru care a fost platita, dar nu a fost restituita o taxa in vigoare anterior declarata incompatibila cu dreptul Uniunii.

Din analiza acestei decizii, retinem cel putin doua elemente fundamentale:

a) nu contravine legislatiei europene instituirea unei taxe de prima inmatriculare, platita fie la prima punere in circulatie a mijlocului de transport sau la primul schimb de proprietate, cu conditia ca aceasta sa fie neutra, respectiv sa se datoreze pentru toate mijloacele de transport aflate in aceasta situatie;

b) prin existenta unor scutiri, acordate pentru mijloacele de transport la care s-ar fi platit o taxa de mediu anterior aderarii Romaniei la Comunitatea europeana, taxa contravine reglementarilor comunitare. De aici, concluzia este simpla, si actualele taxe de mediu introduse prin OUG nr. 9/2013 privind sume achitate la inmatricularea unui autoturism sunt in contradictie cu reglementarile comunitare. Contradictia cu reglementarea comunitara este generata de faptul ca se acorda diverse scutiri si nu se aplica unitar si nu pentru ca s-ar interzice la nivelul comunitatii o astfel de taxa.