Retrospectiva politica 2013. Atacurile USL la institutii, tensiuni majore intre PNL-PSD, incapacitatea Opozitiei de a se unifica

2013 a insemnat ratarea celor mai mari proiecte politice ale USL: modificarea Constitutiei, regionalizarea, dar si mutilarea unor institutii (ANI, DNA) incomode pentru multi politicieni de la centru sau din teritoriu. Anul pre-electoral a dus la cresterea tensiunilor din coalitia de guvernare. Tensiuni au facut ca PSD sa-si asigure prin racolari masive de PPDD-isti o noua majoritate fragila, in eventualitatea iesirii liberalilor de la guvernare. Desi USL a ramas unita, candidatura sustinuta inclusiv de PSD a lui Crin Antonescu la prezidentiale e pusa tot mai serios la indoiala. Din partea Opozitiei, 2013 a adus o faramitarea accentuata in platforme, factiuni si mici partide, anul incheindu-se fara un acord pentru candidatura unica la europarlamentarele si prezidentialele din 2014.

Ce legi controversate a adoptat in Parlament USL in 2013

Statutul parlamentarilor. Pe 13 februarie, Parlamentul a adoptat noile modificari la statutul deputatilor si senatorilor. Noua lege prevede prelungirea termenului pentru contestarea deciziilor ANI la 45 de zile. Practic, parlamentarii declarati incomptabili de ANI au un termen „preferential ” de 45 de zile in loc de 15 pentru contestarea deciziei. De precizat este ca in lege celelate categorii (primari, functionari publici) au ca termen de contestare a unei decizii ANI doar 15 zile. Dupa ce presedintele Basescu a cerut reexaminarea legii, iar PDL a atacat-o la Curtea Constitutionala, parlamentarii au modificat in cele din urma termenul in care parlamentarii, gasiti incompatibili de ANI, vor putea contesta raportul ANI, de la 45 de zile la maxim 20 zile, cum prevede legea ANI.

Legea Referendumului. Pe 29 mai, USL a modificat legea referendumului astfel incat validarea acestuia va fi posibila cu prezenta a 30% din numarul alegatorilor inscrisi in listele electorale permanente. PDL, UDMR si PPDD s-au opus. Initiativa prevede ca pentru validarea unui referendum sa fie necesara prezenta a 30% din cetatenii cu drept de vot. In prezent legea stipuleaza ca un referendum este validat daca la urne se prezinta 50 la suta plus unu dintre cei de pe liste.

Totodata, rezultatul referendumului este validat daca optiunile valabil exprimate reprezinta cel putin 25% din cei inscrisi pe listele electorale permanente. Printre semnatarii proiectului de lege se numara deputatii PSD Valeriu Zgonea, Florin Iordache si deputatul PC, Bogdan Ciuca.

Miza proiectului de lege a fost legata de validarea viitoarei Constitutii. Initiativa legislativa a avut un parcurs rapid in Parlament. Pe 16 aprilie a fost depusa la Senat, dezbatuta in comisiile de specialitate fara amendamente si adoptata pe 21 mai de catre Camera Superioara.

PDL a contestatat la Curtea Constitutionala proiectul de lege, insa Curtea a data castig de cauza USL. Presedinte Traian Basescu a reusit sa blocheze promulgarea legii pana pe 15 decembrie, astfel incat planul USL de valida noua Constitutie odata cu alegerile prezidentiale din decembrie 2014 nu mai poate fi pus in aplicare.

Modificarea Constitutiei, proiect ramas fara finalitate. La inceputul lunii iunie, Comisia parlamentara pentru revizuirea Constitutiei a inceput lucrarile. In timp record, debaterile se finalizeaza pe 18 iunie, iar USL elaboreaza proiectul de revizuire, atacat de societatea civila si de Opozitie.

Cele mai importante amendamente adoptate:

• Comisia pentru revizuirea Constitutiei a adoptat o serie de amendamente care transforma presedintele tarii intr-un personaj mai degraba decorativ si dau puteri majore Parlamentului. Totodata, parlamentarii au introdus in Constitutie validarea referendumului cu participarea a 30% din cetatenii cu drept de vot.
• Mandatul presedintelui a fost redus la 4 ani si a fost scos explicit din cadrul puterii executive
• De asemenea, rolul Casei Regale si al Bisericii e recunoscut in Constitutie, sanctionarea traseismului politic prin pierderea mandatului de parlamentar si dreptul minoritatilor de a-si folosi in spatii publice simbolurile nationale au fost introduse in viitoare Constitutie. Totodata, un amendament depus de UDMR si adoptat stipuleaza dreptul minoritatilor nationale „de a infiinta organe proprii de decizie si executive, cu competente privind dreptul la pastrarea, dezvoltarea si exprimarea identitatii lor”.
• La capitolul Justitie, printre cele mai importante modificari se numara scoaterea parlamentarilor de sub jurisdictia Inaltei Curti (care s-a remarcat in ultimii ani drept cea mai dura instanta de judecata), precum si reducerea mandatului membrilor CSM de la 6 la 4 ani. Parlamentarii au prevazut ca presedintele CSM sa fie ales din randul judecatorilor, iar mandatul sau nu poate fi reinnoit.
• De asemenea, parlamentarii au introdus termenul de regiune in noua Constitutie. Miza acestui amendament este proiectul de reorganizare administrativ-teritoriala al lui Liviu Dragnea, sustinut de PSD. O alta modificare adusa este reintroducerea stemei pe drapelul Romaniei.

La presiunea publica, proiectul este blocat insa, Consiliul Legislativ face o serie de amendamente. Pentru a evita un scandal public, PSD si PNL decid sa consulte reprezenantii Comisiei de la Venetia. Concluzile oficialilor straini sunt negative pentru proiectul USL. PSD si PNL decid sa astepte recomandarile Comisiei, iar proiectul ramane blocat in Parlament.

Mutilarea Codului Penal in favoarea demnitarilor si baronilor locali. MARTEA NEAGRA IN PARLAMENT. La 10 decembrie, in timp ce premierul Ponta era plecat in Africa de Sud pentru funeraliile lui Nelson Madela, USL a incercat – printr-o procedura total netrasparenta – sa adopte in Parlament o serie de legi controversate: legea amnistierii si gratierii (care urma sa gratieze pedepsele cu inchisoare de pana la 6 ani), doua legi care mutilau Codul Penal (prin care parlamentarii erau scosi din categoria functionarilor publici, iar alesii locali aveau liber la contractele cu statutul) si legea lobby-lui (care permitea demnitarilor sa faca lobby).

Cea mai dura zi din Parlament s-a incheiat cu un bilant amestecat pentru USL. Coalitia, care are circa 60% in Parlament, a scos de pe ordinea de zi controversatul proiect al amnistiei si gratierii dupa presiunea publica uriasa determinata de impunerea proiectului pe ordinea de zi fara o dezbatere prealabila. USL a reusit totusi sa treaca de vot doua modificari esentiale ale Codului Penal, de pe urma carora vor beneficia parlamentarii si primarii – exonerati de conflict de interese.

Reactia externa de condamnare a initiativelor USL a fost cvasi-unanima. Ca rezultat, PNL a anuntat ca nu mai sustine modificarea Codului Penal si nici proiectul de lege a amnistiei, promitind ca va vota impotriva atunci cind proiectele vor reveni in Parlament. In acest moment, PDL si Inalta Curte au sesizat la CCR cele doua modificari ale Codului Penal, proiectul legii amnistiei a fost retrimis la Comisia Juridica, la fel ca si proiectul legii lobby-ului.

Un alt proiect controversat a fost cel pentru modificarea legii minelor, de fapt proiectul care ar fi facut posibila exploatarea aurifera de la Rosia Montana. Proiectul legii minelor a picat la vot dupa o mobilizare inexplicabil de slaba a USL. In fine, un alt proiect cu cantec a fost legea lobby-ului, si ea adusa pe ordinea de zi dupa o procedura netransparenta. Legea lobby-ului a fost retrimisa la comisii.

1. Legea amnistiei si gratierii (amanata): Cum pot scapa de inchisoare mii de infractori de drept comun, dar si politicieni condamnati pentru fapte de coruptie

2. Cele doua modificari ale Codului Penal (aprobate prin vot): USL a schimbat definitia „conflictului de interese”, a scos parlamentarii si presedintele din randul Functionarilor publici si a micsorat termenul de prescriptie speciala

3. Legea minelor (a picat la vot): Stabilea cadrul legal prin care Rosia Montana Gold Corporation putea incepe exploatarea zacamintelor aurifere de la Rosia Montana

4. Legea lobby-ului (a fost intoarsa la comisia juridica): Ar fi dus la distorsionarea completa a pietei si ar fi permis parlamentarilor si baronilor locali sa faca trafic de interes fara probleme cu legea

Tensiuni PSD-PNL pe tot parcursul anului

Intelegerea politica dintre Traian Basescu si Victor Ponta pentru numirile lui Tiberiu Nitu la Parchetul General si a Codrutei Kovesi la DNA a creat tensiuni majore in USL si a provocat primele discutii publice ale unor lideri USL despre posibilitatea ruperii aliantei. In cele din urma, liberalii si Dan Voiculescu au rezistat tentatiei de a iesi din alianta, inghitind hapul administrat de PSD.

Primul mare scandal in USL a pornit de la numirea sefului DNA si a Procurorului General. La sfarsitul lunii martie Traian Basescu le trimite liderilor USL o scrisoare in care-i avertizeaza, intre altele, ca numirea procurorilor sefi este o restanta majora in relatia cu UE. A doua zi, premierul Victor Ponta anunta la TV ca ar putea sa-si asume interimatul la justitie si sa faca numirile.

HotNews.ro anunta cele mai importante nume: Kovesi la DNA, Nitu la Parchetul General. Ponta spune ca va stabili viitoarele nume impreuna cu presedintele Traian Basescu si cu CSM si ca va renunta la procedura se selectie. Antena 3 il ataca furibund pentru intentia de a o numi pe Kovesi la DNA, totul culminand cu un interviu in care premierul este somat sa nu o numeasca.

• Cum a numit Victor Ponta noi sefi la DNA si Parchetul General timp de o saptamana si s-a razgandit intr-o zi

Sectia de procurori il anunta pe Victor Ponta ca nu-i acorda nici un aviz daca nu revine la o procedura transparenta, in acord cu standardele UE.

Premierul renunta repede si anunta ca viitorul ministru al justitiei va face numirile, avertizand ca procedura va dura. Razgandirea are loc pe fondul tensionarii relatiilor cu PNL, Antonescu covocand o sedinta de conducere a USL.

• Victor Ponta: „Cel mai bun procuror general as fi eu. Am si experienta, si… dar nu iau in calcul numirea mea”, declara premierul Victor Ponta, chestionat de jurnalisti pe tema numirii celor doi procurori-sefi – pentru Parchetul General si DNA. (25 martie)

Pe 27 martie, Victor Ponta anunta ca procurorii Tiberiu Nitu – la Parchetul General, si Laura Codruta Kovesi – la DNA sunt optiunile pentru sefia parchetelor, insa o decizie finala va fi luata impreuna cu presedintele Traian Basescu,

Antena 3 incepe atacurile dure la Victor Ponta. Mircea Badea il ameninta ca il va scoate de guler din Guvern daca o va numi pe Kovesi la DNA. PSD-istii incep incep sa sustina scenariul unui compromis negociat intre Victor Ponta si Traian Basescu in chestiunea numirii procurorilor sefi. Liberalii declanseaza atacuri la adresa lui Victor Ponta. Da tonul europarlamentarul PNL Norica Nicolai, care afirma ca „nerespectarea procedurilor convenite cu reprezentantii Comisiei Europene cu privire la numirea procurorilor sefi (ai Parchetului si ai DNA) ar dovedi de fapt ca politicienii romani nu sunt interesati de a clarifica situatia MCV, ci doar de numirea fara respectarea nici unui fel de criterii a acestor persoane”.

• Crin Antonescu: „n cazul in care premierul Victor Ponta, ca ministru interimar al Justitiei, o propune pe Codruta Kovesi pentru sefia DNA, categoric acest lucru nu va fi sustinut de PNL, va fi in dezacord cu PNL. Mai departe, ce sa facem, sa rupem USL? Poate e si asta o varianta”

Pe 3 aprilie Partidul Conservator cere intalnire de urgenta a USL. Convocarea conducerii USL vine la o ora dupa ce premierul Ponta a facut propuneri oficiale pentru sefia DNA si Parchetului General, nominalizand-o pe Laura Codruta Kovesi pentru DNA.

Interesul lui Dan Voiculescu legat de numirile din Justitiei (manifestat atat prin politica editoriala a Antenei 3, cat si prin intermediul partenerilor politici din PNL) este explicat prin situatia delicata a liderului informal al PC. Voiculescu este trimis in judecata intr-un dosar de coruptie instrumentat de DNA si a demisionat de trei ori din Senat pentru a taragana o solutie finala in proces.

• Liderii USL  se reunesc in sedinta. In spatele usilor inchise, Victor Ponta a cerut mentinerea propunerilor facute la DNA si Parchetul General in timp ce liberalii au refuzat oferta.

Crin Antonescu i-ar fi spus premierului ca liberalii accepta sa numeasca ministrul Justitiei cu o conditie: sa anuleze propunerile pentru DNA si Parchetul General. Totodata, Antonescu i-ar fi spus lui Ponta ca nu poate si nu accepta sa o mentina pe Kovesi la DNA si asta pentru ca nu se poate sinucide politic si nici partidul sau nu accepta nominalizarea.

De altfel in sedinta conducerii PNL a urmat dupa cea a Uniunii, liberalii au votat o rezolutie care prevede ca PNL accepta ministerul Justitiei doar daca Ponta renunta la nominalizarea lui Kovesi.

In contextul tensiunilor din USL, in luna mai in Parlament au loc o serie de miscari si negocieri pentru racolarea parlamentarilor din opozitie. Neoficial, in Parlament se vorbeste despre eforturile PSD si PNL de a coopta cat mai multe mandate din partea Opozitiei.

• Agitatie si negocieri subterane in Parlament. PSD si PNL se intrec in racolarea parlamentarilor Opozitie

Dezbaterile pe revizuirea Constitutiei au creat divergente intre PSD si PNL pe trei teme: definirea familiei – care duce implicit la interzicerea casatoriilor gay, regimul interceptarilor si obligativitatea platirii creantelor de catre stat au creat tensiuni in interiorul USL.Liberalii si social democratii au transat divergentele intr-o sedinta fulger

• Ce articole pe tema revizuirii Constitutiei au generat tensiuni intre PSD si PNL: Interzicerea casatoriilor gay, interceptarea telefoanelor si plata creantelor de catre stat

Un nou scandal in USL. Voiculescu rupe protocolul cu Antonescu. Pe 20 iunie, Vicepresedintele Partidului Conservator (PC), Bogdan Ciuca, anunta ca protocolul Aliantei de Centru – Dreapta (ACD) nu mai functioneaza si ca de acum inainte conservatorii vor face declaratii in nume propriu.

• Partidul Conservator, o noua tradare? Istoria „solutiei imorale” 

Ciuca a explicat decizia conducerii PC sustinand ca in ultima perioada nu au mai existat consultari la nivelul celor doua partide pe proiecte legislative sau declaratii. Totodata, vicepresedintele PC a tinut sa precizeze ca nu se pune problema unei ruperi a ACD.

• Neoficial, partidul lui Voiculescu deranjat ca liberalii nu au fost mai vehementi in episodul numirii sefului DNA si a Procurorului General incep sa se dlimiteze treptat si sa-si indrepte atentia spre PSD.

Surse politice au declarat pentru Hotnews.ro la vremea respectiva ca partidul lui Dan Voiculescu si-ar pregati strategia politica pentru viitor si incearca sa se delimiteze treptat de PNL in cazul in care USL se va rupe, iar liberalii vor fi scosi de la guvernare.

Totodata, conservatorii au racolat in ultima perioada parlamentari PPDD la concurenta cu PSD. La inceputul saptamanii, omul de incredere al lui Dan Diaconescu, Tudor Barbu, a parasit PPDD si s-a inscris in PC.

Scandalul Rosia Montana. Un alt moment critic al relatiei PSD-PNL a fost dat odata cu intrarea in Parlament a proiectului Rosia Montana, realizat de Guvernul Ponta, si protestele din Piata Universitatii.

Desi, initial, liderii USL au convenit sa infiinteze o comisie speciala in Parlament care sa dezbata si sa amendeze proiectul Rosia Montana, Crin Antonescu a facut o declaratie de presa surprinzatoare chiar in ziua in care Legislativul trebuia sa decida infiintarea Comisiei: Proiectul Rosia Montana trebuie respins. Nu se poate guverna dupa strada, dar nu se poate guverna ignorand strada

Pe 12 septembrie, Crin Antonescu face o serie de declaratii acide la adresa premierului Victor Ponta, declarand ca premierul Ponta „vrea tare” proiectul de la Rosia Montana, dar nu-si asuma raspunderea, si a catalogat drept „ridicola” dedublarea premier – deputat.

Incep dezbaterile pe proiectul de lege privind Rosia Montana. In cadrul dezbaterilor proiectul venit de la Guvern este modificat radical cu acordul tacit al premierului Victor Ponta. Liberalii cer respingerea proiectului si adoptarea unei noi legi privind exploatarile aurifiere.

Social democratii cedeaza si resping proiectul venit de la Guvern. In Parlament, social democratii modifica legea minelor astfel incat sa permita companiei inceperea exploatrii la Rosia Montana.

Pe 2 decembrie Legea minelor a fost respinsa in plenul Senatului, fiind exprimat un numar de voturi sub minimum necesar pentru adoptarea acesteia, dupa o serie de dispute aprinse intre senatorii PDL si cei ai puterii in ceea ce priveste prevederile acesteia. Ulterior legea pica si la Camera Deputatilor din cauza lipsei de mobilizare a deputatilor PSD si PNL.

Victor Ponta si Crin Antonescu se ataca pe tema candidaturii la prezidentiale. Pe 16 septembrie, intr-o interventie la B1TV, Victor Ponta i-a transmis lui Antonescu ca nu e deloc sigur ca liderii PSD il vor sustine in alegerile prezidentiale.

La randul sau, liderul PNL l-a contrat dur pe Ponta pe marginea candidatului USL la presedintie, afirmand ca PSD „nu are guvernul de acasa” si il da si liberalilor din cand in cand, precizand ca refuza postura de „papusa” pe care social-democratii o pun sau nu la presedintie dupa bunul plac.

Pe 17 septembrie, Victor Ponta ii convoaca la Guvern pe liderii PSD pentru a discuta depre relatia cu PNL si strategia mediatica in privinta proiectului Rosia Montana. Dupa sedinta, social-democratii adopta ton usor mai conciliant in relatia cu liberalii neoficial, insa toti liderii importanti din cele doua partide spun ca ruptura de liberali este inevitabila.

• Culise si scenarii: Ce calcule isi fac Ponta si Antonescu dupa ce s-au atacat pe tema candidaturii

Surse din interiorul USL au declarat pentru Hotnews.ro ca marea miza a jocului politic este cine si cum va rupe alianta. Liberalii sunt direct interesati sa faca opozitie din interiorul USL, iar social-democratii accepta deocamdata jocul acestora din considerente de timing politic. Intre timp, liderii PSD au decis marti sa incerce mutarea presiunii publice pe PNL in scandalul Rosia Montana.

Proiecte de lege anuntate public de PNL fara consultari in USL. Pe 24 septembrie, Crin Antonescu anunta public ca vrea sa propuna amnistierea pentru alesi locali aflati in stare de incompatibilitate sau in conflict de interese. De partea cealalta, conducerea PSD nu sustine propunerea pentru a nu crea un scandal mediatic la nivelul opiniei publice. Victor Ponta a declarat ca o astfel de masura ar fi o incercare de a castiga bunavointa primarilor.

Pe 27 septembrie, PNL depune la Senat un proiect de lege semnat de 63 de parlamentari liberali care prevede ca alegerea primarilor sa se faca in doua tururi de scrutin daca niciunul dintre candidati nu a obtinut 50%+1 din voturile valabil exprimate. Proiectul nu a fost discutat in USL, fapt care a creat nemultumirea PSD.

Prim-vicepresedintele PSD Liviu Dragnea ataca dur PNL. Liberalii sustin ca proiectul urma sa intre in discutia USL insa nu au mai exista intalniri in acest sens.

Scandalul descentralizarii. Liberalii nu au fost de acord cu proiectul lui Dragnea. Ministrul de Interne, Radu Stroe, refuza propunerea de descentralizare.

• MAI nu poate sustine o astfel de viziune asupra descentralizarii/ Klaus Iohannis: Regionalizarea nu se va petrece nici in anul acesta, nici in anul urmator

Liberalii vor mai intai dezbatere publica pe proiectul descentralizarii, propus de Liviu Dragnea. Primul liberal care s-a declarat impotriva a fost ministrul Afacerilor Interne, Radu Stroe, care anunta ca nu sustine proiectul Legii descentralizarii pentru ca ar urma sa afecteze inclusiv Internele.

Si presedintiele PNL, Crin Antonescu, considera ca este nevoie de dezbatere in Parlament a proiectului initiat de Liviu Dragnea. „1 ianuarie 2014 pentru a avea in vigoare aceasta lege, este o data greu de realizat daca vorbim despre proiect de lege, daca vorbim despre ordonante, sigur ordonantele se pot da multe in fiecare zi ceea ce nu este cazul. (…) Au fost discutii pe descentralizare dar insuficiente”, a spus Antonescu.

In acest context liderul senatorilor PSD, Ilie Sarbu, face o declaratie extrem de dura: „urmeaza despartirea in USL, intrucat nu exista o solutie de compromis.

• Ilie Sarbu: Urmeaza despartirea in USL. Nu exista solutie de compromis. Daca nu intelegem deloc, nu se poate continua asa. E un lucru simplu”(B1 TV)

Subiectul regionalizarii se transeaza in urma unor serii de intalniri intre Liviu Dragnea si liderii locali ai PNL si PSD. Totusi, liberalii nu cedeaza, iar proiectul lui Dragnea privind descentralizarea se face pe jumatate. Vezi aici proiectul descentralizari

Atacuri dure intre Crin Antonescu si Dan Voiculescu. Pe 16 septembrie, Dan Voiculescu il ataca public pe Crin Antonescu declarand ca PNL a incercat, nu de putine ori, avand atitudini imorale fata de PSD, „sa se imprieteneasca” cu Traian Basescu si PDL pentru a avea rezultate maxime la alegerile de anul viitor.

In replica, presedintele PNL Crin Antonescu a afirmat, intr-un interviu pentru Gandul, ca declaratia lui Voiculescu privind o apropiere a PNL de Traian Basescu este una „profund nerusinata”.

• De ce s-a deteriorat relatia Antonescu-Voiculescu. Care sunt planurile lui Voiculescu

Atacul lui Dan Voiculescu la adresa lui Crin Antonescu este repozitionarea oficiala a acestuia in tabara lui Victor Ponta.

„Voiculescu este destul de iritat de atitudinea pe care Antonescu a avut-o in vara cand a anuntat ca PNL merge singur in alegerile pentru europarlamentare. O alta nemultumire a lui Voiculescu recenta este delimitarea presedintelui PNL de atacul initiat de Dan Voiculescu la adresa EVZ si B1 tv. Declaratia de la congresul PC a fost a razbunare a lui Voiculescu si totodata o pozitionare oficiala in tabara lui Victor Ponta”, au explicat surse politice pentru Hotnews.ro.

Totodata, Voiculescu este in directa negociere cu PSD pentru candidaturi comune PSD-PC la europarlamentare. „Sansele pentru a intra in Parlamentul European ale PC sunt inexistente iar Voiculescu are nevoie de un parteneriat. Se poarta negocieri pentru creearea unei liste comune la alegerile europarlamentare PSD-PC. Voiculescu este implicat direct in negocieri” au explicat sursele citate.

Frictiuni in USL pe tema comisiei parlamentare anti-Basescu. Pe 19 noiembrie, premierul Victor Ponta anunta ca se va infiinta o comisie parlamentera a Camerei Deputatilor si Senatului care va ancheta „intreaga afacere Calarasi”, referindu-se la imprumutul acordat Ioanei Basescu, fiica presedintelui, de catre CEC, fiind vorba de o alta comisie pe langa sub-comisia parlamentara de la Comisia de buget-finante a senatului care ancheteaza doar modul in care CEC-ul a respectat legile.

La o zi diferenta, liderul deputatilor PNL, George Scutaru il contrazice pe presedinte PSD, declarand ca nu exista un acord al PNL in privinta comisiei parlamentare privind cazul Calarasi anuntata Scutaru a precizat ca are mandat din partea presedintelui Crin Antonescu pentru a face astfel de declaratii.

Ulterior, Antonescu a declarat ca nici el, nici liderii grupurilor parlamentare liberale nu au avut inca o discutie cu premierul Victor Ponta despre constituirea unei comisii de ancheta pe „cazul Calarasi”, subiectul putand fi discutat in prima reuniune USL.

• Crin Antonescu: „Nu am avut inca nici eu, nici liderii grupurilor parlamentare o discutie cu domnul Victor Ponta legata de constituirea acestei comisii parlamentare de ancheta. Acest subiect ar putea fi discutat in prima reuniune a USL. Singura discutie pe care am avut-o cu primul ministru a fost legata de comisia CEC din comisia de buget-finante, cu care am fost de acord si asupra careia s-a convenit”

Urmeaza o serie de declaratii in contradictoriu a liderilor USL iar Ponta si Antonescu se intalnesc pentru a transa problema insa fara niciun rezultat. Liviu Dragnea si premierul parasesc sedinta fara a face declaratii

Pe 25 noiembrie Crin Antonescu anunta ca Partidul National Liberal s-a pronuntat in favoarea infiintarii unei comisii de ancheta privind cazul Calarasi. Decizia a fost luata in urma unui vot formal in interiorul partidului, a confirmat liderul PNL, care s-a aratat de acord inca de saptamana trecuta.

Ce au facut partidele politice in 2013

• PSD: Tripleta Ponta – Dragnea – Oprisan controleaza autoritar partidul

In debutul lui 2013, Victor Ponta si-a securizat pozitia de lider, dar, in acelasi timp, isi asigura si sprijnul lui Liviu Dragnea si Marian Oprisan pentru a tine sub control baronii locali.

La inceputul lunii februarie, Victor Ponta anunta ca il va propune la congresul partidului pentru functia de presedinte executiv al PSD pe Liviu Dragnea. Practic, Dragnea devine numarul doi in partid si totodata factorul care aplica deciziile luate de Victor Ponta si este liantul intre presedintele PSD si baronii locali.

La inceputul lunii martie are loc prima ciocnire directa a lui Victor Ponta cu baronii locali. O circulara a ministrului Liviu Voinea in care cere plata prioritara a arieratelor starneste nemultumirea autoritatilor locale. Liderul PSD Constanta, Nicusor Constantinescu, da tonul si intra in conflict direct si public cu protejatul lui Victor Ponta, Liviu Voinea.

• Nicusor Constantinescu: „Voinea nu ne poate da noua ordine, doar nu poate comanda un ministru numit unor alesi. Nu se poate sa ordone nimeni de la Bucuresti, ca nu mai suntem pe vremea lui Ceausescu, sa ordone unul si toti sa execute pana jos. Eu nu stiu cine sunt acesti destepti din Ministerul de Finante, care nu stiu cu ce se mananca economia reala de piata”.

Sefii de Consilii Judetene si primari ai PSD in avertizeaza pe Ponta in sedinta partidului ca daca vor plati toate arieratele, nu vor mai putea sustine alte proiecte locale si implict campania care urmeaza in 2014. In urma negocierilor dintre Liviu Dragnea si presedintii de Consilii Judetene, Guvernul cedeaza in favoarea acestora si se calmeaza spiritele.

Liviu Dragnea si Marian Oprisan devin locotenentii lui Ponta pentru controlul baronilor locali. Victor Ponta nu-l iarta insa pe Nicusor Constantinescu si il taxeaza pe 13 martie, cand Marian Oprisan este impus de presedintele PSD cu ajutorul lui Liviu Dragnea la sefia Uniunii Consiliilor Judetene, functie vizata de Nicusor Constantinescu. Oprisan devine astfel al doilea om de incredere al lui Victor Ponta in PSD si cel care va negocia alaturi de liviu Dragnea cu baronii locali descentralizarea si va temepera nemultumirile acestora vis-a-vis de incompatibilitati si resursele bugetare directionate in teritoriu.

In perioada 19-20 aprilie, PSD se reuneste in Congres pentru a-l reconfirma pe Victor Ponta in functia de „el lider maximo”, iar pe Liviu Dragnea – mana sa dreapta. Dupa ce l-a indepartat pe Marian Vanghelie de la sefia Organizatiei Bucuresti si cu un Adrian Nastase lipsit de sansa de a activa politic, Ponta a facut deja jocurile politice pentru functiile de conducere in Biroul Permanent National al PSD, ajutat de Liviu Dragnea.

In vara, Victor Ponta s-a confruntat din nou cu presiunea liderilor locali pe doua teme care ii vizeaza direct pe acestia: regionalizarea si incompatibilitatile. Baronii USL din teritoriu fac presiunile pentru eliminarea unui articol din Legea 161/2003 care prevede ca functia de primar sau presedinte al Consiliului Judetean este incompatibila cu cea de membru al Consiliului de Administratie sau orice functie de conducere la regiile autonome de interes local sau national, la companiile si societatile nationale.

• Liderii locali cer modificarea legii ANI multi dintre ei temandu-se ca isi vor pierde mandatul din cauza aplicarii legii. Mai multi sefi de Consilii Judetene, dar si primari ai USL au fost declarati incompatibili de Agentia Nationala de Integritate, deoarece au participat in consiliile de administratie ale societatilor aflate in subordinea lor.

Liviu Dragnea le promite acestora ca va modifica legea incompatibilitatilor, insa ministrul Justitiei Robert Cazanciuc se opune din cauza prevederilor cuprinse in raportul MCV. Premierul Victor Ponta reuseste sa mute presiunea baronilor locali pe Liviu Dragnea.

• Victor Ponta: „Nu exista in acest moment decat solutia de a analiza modul in care se desfasoara actiunile in instanta si imediat ce avem solutii definitive ale judecatorilor putem sa avem o evaluare despre cate persoane este vorba si despre tipurile de incompatibilitati. Modificarea legii s-ar putea aplica doar pe viitor, acum nu se pune problema de rezolvare prin modificarea legii.”

Totodata, tensiunile intre baronii locali s-au accentuat pe subiectul regionalizarii. Un exemplu este conflictul dintre presedintele CJ Prahova, Mircea Cosma, si sefii PSD Arges. Marul discordiei a fost stabilirea capitalei regiunii Muntenia, ambele judete revedicandu-si intaietatea. Proiectul regionalizarii a fost blocat in cele din urma, din cauza imposibilitatii modificarii Constitutiei.

• Micile razboaie locale ale regionalizarii. Cum se lupta baronii locali pentru controlul viitoarelor regiuni

In toamna insa, cind a devenit evident esecul regionalizarii, Ponta si Dragnea au pus pe tapet baronilor locali proiectul descentralizarii, prin care competente ale ministerelor ar trece la Consiliile Judetene si primarii. Si acest proiect e blocat insa prin contestarea de catre PDL la Curtea Constitutionala, dupa o opozitie comuna PDL – Traian Basescu.

La finalul anului, sondajele dau PSD in jur de 40% in intentiile de vot, aproape dublu fata de PNL, si consfintesc faptul ca acesta ramine cel mai puternic partid al momentului.

• PNL: Crin Antonescu a ratat modificarea Constitutiei si a inceput sa piarda sprijinul unei factiuni din partid

Pentru PNL, 2013 a inceput in forta, Crin Antonescu securizandu-si pozitia de lider al partidului in cadrul congresului de la sfarsitul lunii februarie. Ulterior insa, pe fondul conflictelor de putere dintre PNL si PSD, proiectul lui Antonescu privind candidatura la prezidentiale este pus tot mai puternic la indoiala.

In mai putin de un an, presedintele PNL a reusit sa limiteze influenta dizidentilor Andrei Chiliman, Vlad Moisescu, Calin Popescu Tariceanu. In locul contestatarilor, in prima linie au fost promovati oameni fideli presedintelui PNL, dar si nume noi si controversate ca Gigi Becali sau Sorin Rosca Stanescu.

Pe 14 ianuarie Biroul Permanent al PNL a votat, la propunerea lui Antonescu, in favoarea excluderii primarului de Baia Mare, Catalin Chereches, si a deputatului Octavian Bot.

• Razboiul impotriva disidentilor: Cum a mazilit Crin Antonescu patru membri de frunte si a izolat „garda veche” din PNL

Pe 4 februarie Vlad Moisescu, fostul lider al PNL sector 1 si mana dreapta a lui Andrei Chiliman, demisioneaza din functia de vicepresedinte PNL.

• Vlad Moisescu: „Actul demisiei reprezinta manifestarea dezacordului meu fata de modul in care dl. Crin Antonescu intelege sa utlizeze prerogativele de presedinte al PNL in scopul reglarii de conturi personale in interiorul partidului”.

Presedintele PNL Crin Antonescu a declarat inainte de sedinta BPC a partidului, ca demisia lui Vlad Moisescu din functia de vicepresedinte este „nesemnificativa”, un „gest de mic scandal”.

• VIDEO Vlad Moisescu a demisionat din functia de vicepresedinte PNL, dar ramane membru de partid/ Crin Antonescu: Aceasta demisie este cu totul nesemnificativa

Cu cateva zile iaintea congresului PNL, pe 20 februarie Crin Antonescu anunta inscrierea lui Kalus Iohannis in PNL si il propune pe propune pe acesta pentru functia de prim-vicepresedinte al PNL.

Dupa episodul Gigi Becali, condamnarea acestuia in instanta si atacul dizidentilor, imaginea lui Crin Antonescu a avut de suferit atat in interiorul partidului, cat si pe scena politica. Cooptarea lui Klaus Iohannis a avut ca miza recredibilizarea imaginii liderului PNL.

• Cum si-a securizat Antonescu puterea decizionala prin statutul partidului Congresul PNL: mizele, actorii si viitorul lui Crin Antonescu

Pe 23 februarie, Crin Antonescu este reconfirmat in functia de lider PNL cu puteri sporite si un control eficient asupra partidului. Liderul PNL a modificat statutul partidului astfel incat deciziile in conducerea centrala sa fie luate in cadru restrans, a nominalizat delegatii din organizatia sectorului 1 in care activeaza principalii contestarii asigurandu-se astfel ca le limiteaza aria de manevre.

• Crin Antonescu a fost reales presedinte al PNL: Daca nu voi castiga prezidentialele ma voi retrage din conducerea PNL

Dupa congres si reconfirmarea in fruntea PNL, Crin Antonescu a trecut la pasul doi al strategiei sale pe termen mediu: consolidarea imaginii de viitor prezidentiabil. Antonescu da inca o lovitura PDL si il coopteaza in partid pe vicepresedintele PDL Mihai Stanisoara. Achizitia facuta de PNL ii ia prin suprindere si pe social democrati care, prin vocea lui Liviu Dragnea, sustin ca se asteptau macar sa fie informati.

Contrele cu Liviu Dragnea pe tema cooptarii lui Mihai Stanisoara in PNL, curtarea popularilor europeni si declaratiile de curtoazie la adresa Angelei Merkel fac parte din strategia lui Crin Antonescu de a-si consolida partidul si pozitia de viitor prezidentiabil.

• Crin Antonescu a intrat in campanie electorala. Vezi in text ce calcule isi face liderul PNL si de ce se teme 

La inceputul lunii martie, apar primele informatii pe tema unei eventuale rupturi PNL-PSD. Surse liberale declarau la vremea respectiva pentru Hotnews.ro ca in PNL exista suspiciunea ca PSD va trada intelegerea privind sustinerea lui Crin Antonescu la alegerile prezidentiale si se vorbeste chiar despre o posibila ruptura a USL.

„Dincolo de declaratiile oficiale ale liderilor USL, exista o reala tensiune in interiorul USL. Liberalii, inclusiv Crin Antonescu, se tem de o eventuala tradarea din partea social -democratilor. Antonescu incearca sa-si securizeze partidul si pozitia de viitor candidat la prezidentiale in eventualitatea unei ruperi a USL”, au explicat sursele citate.

Scaderea in sondaje si incercarile de repozitionare fata de Ponta si Basescu l-au pus pe Crin Antonescu intr-o situatie dificila atit in USL, cat si in propriul partid. Opozitia interna a atins punctul culminant in decembrie, cand cererea lui Crin Antonescu ca PNL sa iasa de la guvernare, dupa scandalul numirii sefului TVR, a fost refuzata de gruparea Daniel Chitoiu (considerat de tot mai multi cunoscatori ai scenei politice drept extrem de apropiat de premierul Victor Ponta).

Scindarea PDL, cum a performat Opozitia si ce variante are Traian Basescu

Dupa demisia lui Emil Boc de la sefia PDL si preluarea conducerii interimare de catre Vasile Blaga, inceputul lui 2013 gaseste PDL in plin razboi intern. In apropierea Conventiei Extraordinare care urma sa stabileasca conducerea oficiala a partidului, se contureaza doua tabere puternice: aripa veche a partidului condusa de Vasile Blaga si aripa promovata si sustinuta de Traian Basescu, condusa de Elena Udrea.

• Vasile Blaga versus Elena Udrea la sefia PDL. Cum se fac jocurile in interiorul PDL

Batalia dintre Vasile Blaga si Elena Udrea pentru controlul PDL, cu implicarea directa a presedintelui Traian Basescu, va scinda partidul. La inceputul lunii martie, vicepresedintele PDL, Mihai Stanisoara paraseste partidul si se inscrie in PNL. Plecarea acestuia este o lovitura puternica de imagine pentru democrat liberali care, in loc sa adopte o pozitie publica coerenta, se ataca reciproc.

Pe 23 martie, In cadrul Conventiei PDL, democrat-liberalii l-au ales pe Vasile Blaga presedintele PDL cu 2404 de voturi, Elena Udrea a obtinut 2013, iar cel de-al treilea candidat la sefia partidului, Monica Macovei, a obtinut doar 191 de voturi.

Rezultatul votului a fost contestat de Elena Udrea si sustinatorii acestia. Conventia PDL s-a incheiat cu scandal si huduieli dupa ce Elena Udrea a anuntat ca nu recunoaste rezultatul votului si a acuzat fraude la scrutin.

Totodata, presedintele Traian Basescu a anuntat dupa incheierea alegerilor din PDL printr-un mesaj video pe pagina sa de Facebook despartirea de PDL.

• Traian Basescu: „Am vazut rezultatul Conventiei PDL, cred ca am fost cinstit cu acest partid. I-am spus ca dupa aceste alegeri ne vom alege fiecare drumul. Modul cum nu au inteles sa fie democrati ma face sa spun acum definitiv si pentru totdeauna: Adio, Partid Democrat. Astazi ne-am despartit. Ei nu mai sunt o piatra de moara pentru mine, eu nu mai sunt o piatra de moara pentru ei. Ma voi dedica constructiei unei alte solutii de dreapta, cu oameni cinstiti, cu oameni care nu fug cu urnele, cu oameni care accepta dreptul democratic al contestatiei si vreau sa stiti ca nu voi face nimic pentru a aduce alaturi de mine vreo bucatica din PDL”.

• PDL, fracturat dupa Conventia PDL. Care sunt planurile si ce negocieri se poarta in taberele Blaga si Udrea. Vezi in text ce rol joaca Traian Basescu

Dupa mai multe zile de negocieri cu organizatiile PDL, Elena Udrea anunta ca impreuna cu sustinatorii sai ramane in partid. Desi la intalnirea de la Cotroceni, Traian Basescu a pledat pentru infiintarea unei noi formatiunii politice, sustinatorii Elenei Udrea, in frunte cu Emil Boc, s-au opus scindarii PDL. Boc a argumentat ca infiintarea unui nou partid nu este posibila in conditiile in care trebuie sa aiba la baza primarii, consilierii locali si judeteni si care, prin lege, risca sa-si piarda mandatele daca demisioneaza din formatiunea pentru care au candidat.

La cateva ore de la anuntul Elenei Udrea, pe 25 martie, consilierul prezidential Cristian Diaconescu a anuntat pe blogul sau ca a infiintat fundatia Miscarea Populara. Consilierii prezidentiali Sebastian Lazaroiu, Bogdan Oprea, Daniel Funeriu au anuntat pe Facebook, la putin timp, ca se vor inscrie in noua miscare.

Dupa Conventia din 23 martie si despartirea de Traian Basescu, PDL a intrat intr-un con de umbra, iar activitatea sa in Parlament si pe scena politica a devenit extrem de putin vizibila. In schimb, presedintele Traian Basescu s-a erijat ca principal lider de opozitie care ataca constant USL-UL pe tot parcursul anului 2013.

Intre timp, alte formatiuni apar pe scena publica, in zona de centru-dreapta. La 19 aprilie este anuntata infiintarea platforma Initativa Romania Liberala. Andrei Chiliman, Vlad Moisescu, Diana Tusa, Bogdan Duca, Dan Cristian Popescu si Iulian Craciun se numara printre membrii fondatori ai platformei politico-civice.

La 16 martie, Alianta Dreptate si Adevar este refacuta de catre Mihai Razvan Ungureanu si Aurelian Pavelescu. Forta Civica, partidul condus de Mihai Razvan Ungureanu, si PNTCD-ul lui Aurelian Pavelescu au semnat protocolul pentru Alianta Dreptate si Adevar.

Toamna gaseste dreapta din Romania profund divizata, fara perspectiva de a face un scor bun la alegerile europarlamentare din 2014 si fara un candidat cu sanse reale la Presedintia Romaniei.

In contextul in care PDL nu a avut un rol semnificativ ca partid de opozitie, Forta Civica a lui MRU este cotata cu 1-3% in sondaje, iar inregistrarea oficiala a Partidului Miscarea Populara se lasa asteptata, strategii dreptei cauta solutii. Cea mai evidenta, ceruta si de Traian Basescu, este fuziunea formatiunilor de dreapta, dar orgoliile actualilor lideri sunt prea mari.

Cu un candidat vehiculat pentru prezidentiale in persoana lui Catalin Predoiu, PDL sustine unificarea dreptei dupa alegerile europarlamentare, dar numai in conditiile impuse de partid. Vasile Blaga a declarat ca unificarea dreptei trebuie facuta in jurul PDL, avand in vedere pozitia partidului in ultimele sondaje.

Fara un candidat la alegerile prezidentiale, proiectul sustinut de Traian Basescu si Elena Udrea – Partidul Miscarea Populara (PMP) are probleme si risca sa nu capitalizeze electoratul de centru dreapta. Totodata, cu cateva luni inaintea alegerilor europarlamentare, PMP nu este inregistrat oficial, ceea ce pune sub semnul intrebarii intrarea in competitia pentru Parlamentul Europen.

In aceeasi situatie se afla si Forta Civica condusa de Mihai Razvan Ungureanu. Chiar daca a preluat partidul cu tot cu organizatii judetene, Ungureanu nu a reusit sa capitalizeze electorat, fiind cotat in prezent in sondaje la un procent de 1-2%. O varianta vehiculata in ultima perioada a anului in presa este fuzionarea Partidului Miscarea Populara cu Forta Civica a lui Mihai Razvan Ungureanu, insa nu s-a concretizat nimic in acest sens.

Totodata, surse politice au declarat pentru Hotnews.ro ca Elena Udrea si sustinatorii acesteia PDL isi fac calcule si negociaza coagularea fortelor de centru dreapta in jurul PDL, dar fara Vasile Blaga la butoane.

Tabara Elenei Udrea din PDL mizeaza pe schimbarea conducerii PDL dupa europarlamentare prin presiune interna si declansarea unor alegeri interne. Aceleasi surse sustin ca Emil Boc este curtat pentru preluarea sefiei PDL si pentru a deveni candidatul dreptei la prezidentale.