Revolta tiriștilor. „Păi avem noi drumuri ca-n Germania?”. Răspunsul vine sub formă de avertisment
România intră în rândul țărilor care va taxa transporturile de marfă în funcție de distanța parcursă pe autostrăzi și drumuri naționale. Tarifele stabilite, însă, sunt printre cele mai mici și fac ca pe hartă România să iasă în evidență față de vecinii săi și alte state europene. Transportatorii acuză, chiar și-așa, nivelul de tarifare propus: deși e de două ori mai mic ca-n Bulgaria, transportatorii vor ca acesta să fie de aproape opt ori mai mic. Cum răspunde Ministerul Transporturilor, mai jos, în articol.
- Articol realizat în cadrul proiectului european PULSE de către Victor Cozmei (HotNews.ro). La articol au contribuit și Krasen Nikolov (Mediapool – Bulgaria), Boroka Paraszka (HVG – Ungaria), Petr Jedlička (Denik Referendum – Cehia) și Michal Kokot (Gazeta Wyborcza – Polonia).
- HotNews.ro a scris în urmă cu două zile cum viitorul sistem TollRo, care presupune taxarea traficului greu pe distanța parcursă pe autostrăzi și drumuri naționale, vine cu o serie de tarife care face din țara noastră una din cele mai ieftine țări de traversat pentru un transportator.
Conform noilor tarife, un TIR Euro 6 cu masa mai mare sau egală cu 12 tone va plăti 0,48 lei pe kilometru de autostradă folosit și 0,24 lei pe kilometru de drum național. Mai exact, pentru a standardiza calculele, va plăti 94,4 euro/1000 km.
Spre exemplu, Ungaria taxează TIR-urile mari cu până la 570 de euro/1000 km de autostradă, în Bulgaria se plătește 220 de euro la mia de kilometri de autostradă, iar în Slovacia un TIR de 12+ tone, Euro 6 și 5 axe va plăti între 300 și 330 de euro pentru 1000 km de autostradă, în funcție de niște sub-clase de emisii.
Apoi, în Cehia un TIR de 12+ tone, Euro VI cu 5 axe plătește circa 225 de euro pentru 1000 km de autostradă.
Mai departe, în țările și mai dezvoltate, tarifele cresc considerabil. În Austria un TIR de 12 tone, Euro 6 și cea mai bună clasă de emisii CO2, cu 5 axe, va plăti 485 de euro (fără TVA) / 1000 km de autostradă, în Germania același TIR va plăti între 238 de euro dacă are sub 18 tone și până la 348 de euro dacă are peste 18 tone, iar în Franța, unde există un sistem mai fragmentat și complex de taxare pe autostradă, un astfel de vehicul greu de marfă va plăti circa 300 de euro sau chiar mai mult.
Singura țară cu tarifele similare cu cele propuse de România pentru sistemul TollRo este Polonia. Acolo un TIR de 12+ tone cu 4 axe sau mai mult și normă de poluare Euro 6 va plăti 0,38 zloți pe kilometru, adică circa 90 de euro pentru 1000 km de autostradă.
Transportator: „E prea mult și-așa. Trebuie să mut costul mai departe, vor crește prețurile”
Un transportator cu care a discutat HotNews spune că noile tarife și așa reprezintă o scumpire destul de greu de digerat. Pentru că subiectul e sensibil, spune acesta, a cerut să nu-și dea numele.
„E mult prea mult și așa, o să ni se dubleze costurile și nu am cum să absorb treaba asta. Oricum noi lucrăm cu marje mici, nu voi putea acoperi, trebuie să mut costul mai departe, asta înseamnă că se vor scumpi serviciile. Deja ne-au dat peste cap cu tot felul de taxe și schimbări”, spune transportatorul care gestionează o flotă de câteva zeci de camioane și TIR-uri, majoritatea de peste 12 tone și cu 4 sau mai multe axe.
Întrebat cum explică faptul că pentru a folosi drumurile de afară e dispus să plătească mai mult, dar în România ar plăti mult mai puțin, acesta arată cu degetul la calitatea infrastructurii, dar și a sistemului economic care se schimbă frecvent și „pune presiune pe noi în privat”.
„Nu putem compara, ce drumuri avem în Germania, în Austria, normal că acolo plătim mai mult. Acum tu vii și schimbi așa deodată, ceri de două-trei ori mai mulți bani pentru ce? Și apoi cu bugetele mele cum să fac, cum prognoza mea pe termen scurt, mediu… Schimbi încontinuu, pui taxe, ceri și ceri. E din ce în ce mai greu să facem față, va fi o scumpire în cascadă”, spune acesta.
Transportatori: „Nivel nerealist și disproporționat al tarifelor”
O poziție similară are și Confederația Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (C.O.T.A.R.) care acuză că tarifele din viitorul sistem TollRo sunt „exagerat de mari pentru utilizarea infrastructurii Rutiere”.
„Această nouă taxă aplicată transportatorilor și, de fapt, românilor, vine la foarte scurt timp după ce Guvernul României a decis să majoreze la un nivel indecent costul rovinietei, măsură care a generat efecte negative majore pentru sectorul transporturilor rutiere, unul dintre puținele sectoare economice care contribuie în mod real și substanțial la PIB-ul României și care încă beneficiază de un capital majoritar autohton”, transmite COTAR într-un punct de vedere remis HotNews.
Organizația susține că a transmis ministrului și premierului un tarif cu care ar fi de acord – 30 de euro pentru mia de kilometri, față de cei 94 de euro stabiliți prin ordin de ministru.
„Cu siguranță, această măsură, adoptată într-un context de recesiune economică și instabilitate financiară, riscă să afecteze extrem de grav transportatorii rutieri, în condițiile în care aceștia au suferit în ultimii ani efectele devastatoare negative în cascadă generate de Pachetul Mobilitate I, criza sanitară COVID-19 și războiul din Ucraina, dar în același timp și economia națională și nivelul de trai al cetățenilor”, susține COTAR.
Organizația acuză că „stabilirea unui nivel nerealist și disproporționat pentru noile tarife de utilizare a infrastructurii rutiere va afecta direct bugetul familiilor și al firmelor, ducând în mod neechivoc la creșterea costurilor transportului, iar costurile suplimentare vor fi transferate în mod evident către consumatori, prin creșterea prețurilor produselor și serviciilor.”
Potrivit transportatorilor, noile tarife vor „genera o creștere artificială a costurilor de transport cu până la 20–30%” care „vor fi inevitabil transferate către lanțul de aprovizionare, ceea ce va duce la: creșterea prețurilor produselor alimentare, a materialelor de construcții, a bunurilor de larg consum și a combustibililor”.
Transportatorii vor să plătească 0,15 lei/km de autostradă / În Bulgaria același tarif este de 1,12 lei/km
Organizația mai consideră că noile taxe de drum din România vor duce la „reducerea competitivității exportatorilor români pe piețele europene, în contextul în care transportatorii din alte state beneficiază de scheme de sprijin sau tarife mai reduse”.
„În termeni concreți, aplicarea tarifului propus ar însemna o creștere medie de peste 1.500 de euro/lună/vehicul pentru un transportator care operează pe rute interne. Acest nivel este complet nefezabil economic într-o piață extrem de competitivă, dominată deja de companii străine cu acces la capital mult mai ieftin”, susține COTAR.
Transportatorii susțin că „România nu dispune încă de infrastructura rutieră modernă care să justifice asemenea tarife. Introducerea lor în absența autostrăzilor finalizate și a unei rețele coerente de drumuri expres echivalează cu o dublă penalizare a transportatorilor: ei plătesc pentru o infrastructură care, de fapt, nu are continuitate, este într-o stare precară sau nu există”.
Transportatorii mai spun că vor suspendarea ordinului de ministru și „reluarea dialogului instituțional cu federațiile reprezentative din domeniul transporturilor pentru stabilirea unui tarif rezonabil și sustenabil, de maximum 0,03 euro/km”.
Spre comparație, tarifele în lei per km de autostradă în România și țările din zonă:
- România: 0,48 lei/km (COTAR cere 0,15 lei/km)
- Bulgaria: 1,12 lei/km
- Ungaria: 3 lei/km
- Cehia: 1,14 lei/km
- Polonia: 0,46 lei/km
Ministerul Transporturilor: Tarifele au fost stabilite de un consultant independent
Întrebat de HotNews cum s-a ajuns la stabilirea acestui nivel de tarife și de ce există o discrepanță așa de mare față de statele vecine Bulgaria și Ungaria, Ministrul Transporturilor Ciprian Șerban a transmis că tarifele au fost stabilite de către un consultant extern angajat de CNAIR.
El spune că a fost luat în considerare „actualul context socio-economic al României” astfel încât să nu afecteze „semnificativ și nejustificat sectorul transporturilor rutiere”. Șerban mai transmite că o creștere a costurilor „la nivelul serviciilor de transport rutier influențează nivelul general al prețurilor”, adică ar duce la creșterea inflației.
CNAIR a transmis, la solicitarea HotNews, că studiul la care face referire ministrul Șerban a fost realizat de către firma Louis Berger International, una dintre cele mai mari companii de consultanță de inginerie la nivel global. În raportul său pe 2024, CNAIR detaliază că raportul realizat de Louis Berger International a fost comandat și plătit de către Banca Europeană de Investiții care a oferit asistență statului român pentru noul sistem de tarifare a traficului rutier greu.
Ministrul vorbește de „tarife proporționale, echilibrate” și că scumpirea transporturilor duce la inflație
„Stabilirea nivelului tarifelor a avut la bază, în principal, rezultatele studiului elaborat de un consultant extern independent, angajat de către Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere – S.A., însă au fost luate în calcul și alte elemente complementare relevante precum actualul context socio-economic al României, faptul că modelul tarifar adoptat de România prevede și taxarea pe drumurile naționale (nu doar pe autostrăzi) și, nu în ultimul rând, necesitatea introducerii unor tarife proporționale, echilibrate, care să nu afecteze în mod semnificativ și nejustificat sectorul transporturilor rutiere, un important pilon al veniturilor aduse la PIB, în condițiile în care acest sector a fost gav afectat în ultimii ani prin impactul negativ major generat de pachetul legislativ Mobilitate I, pandemia COVID-19 și războiul din Ucraina”, se arată în poziția transmisă HotNews de către Ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban.
El spune că modelul financiar identificat de către consultantul extern „s-a bazat pe o analiză clasică cost-beneficiu”, dar și că a fost „atent analizat și calculat în ce măsură creșterea acestor costuri la nivelul serviciilor de transport rutier influențează nivelul general al prețurilor”.
„Între rata transportului rutier de marfă și rata inflației există o legătură directă, variația ratei transportului rutier de marfă exercitând o influență pozitivă asupra evoluției ratei inflației: creșterea ratei transportului rutier de mărfuri conduce la o creștere a valorii ratei inflației”, spune Șerban.
Tarife mici înseamnă sume mai puține pentru întreținerea drumurilor
Conform datelor consultate de HotNews, în 2024 CNAIR a strâns din roviniete circa 300 de milioane de euro, din care mai bine de jumătate – circa 157 de milioane de euro – au venit de la rovinietele pentru transportul greu.
Din această sumă, circa 66 de milioane de euro au venit din vignetele de o zi, preferate preponderent de transporturile străine care tranzitează țara. Din vignetele pe 12 luni s-au strâns doar 26 de milioane de euro, iar din cele pe 30 de zile au venit alte 41 de milioane de euro.
Prin noul sistem TollRo, la nivelul actual de tarifare ce a fost stabilit, s-ar acumula circa 300 de milioane de euro pe an, spune pentru HotNews surse politice. Dacă, totuși, taxa ar fi măcar la nivelul Bulgariei, sumele anuale acumulate din taxarea transportatorilor ar fi de aproape 600 de milioane de euro.
Din partea Asociației Pro Infrastructura, una dintre cele mai active organizații care monitorizează sectorul de transporturi din România, directorul Ionuț Ciurea spune că sumele din taxa de drum nu ajung în prezent pentru mentenanța optimă a unei rețele foarte mari de drumuri naționale și a unei rețele de autostrăzi în creștere de la an la an.
„Cum arată acum București – Pitești? La un moment dat o să înceapă să arate așa toate autostrăzile”
„Chiar și cu taxele triple sau cvadruplate, tot nu sunt bani suficienți pentru a acoperi toată rețeaua de autostrăzi și drumuri naționale încât să ai o mentenanță optimă”, spune Ciurea.
„Noi avem o rețea de drumuri naționale foarte mare, pentru că suntem cam de două ori mai mulți și țara e cam de două ori mai mare față de Bulgaria și față de Ungaria. Și atunci avem și o rețea mai mare și mai mulți oameni folosesc drumurile, deci avem nevoie de mentenanță mai multă. Deci cu atât mai mult ar trebui gândit taxele mai mari”, consideră Ciurea.
„Hai să zicem că ajungem la o rețea de 1.500 de km de autostradă anul ăsta sau anul următor. Avem o rețea de drumuri naționale de aproape 16.000 de km. Vorbim de miliarde de euro să întreținem întreaga rețea, pe ani mai mulți, desigur, dar e nevoie de mulți bani.
E bine că facem autostrăzi, dar alea vechi, ce se întâmplă cu ele? Cum arată acum București – Pitești? La un moment dat o să înceapă să arate așa toate autostrăzile astea noi de le-am dat în circulație după anii 2000”, atrage atenția observatorul independent.
Vor resimți românii o îmbunătățire dacă s-ar crește tarifele impuse transporturilor grele de pe șosele?
„Teoretic, da. Asta dacă toți banii sau marea majoritate a banilor se duc direct în întreținere”, spune reprezentantul Pro Infrastructura care atrage atenția asupra transparentizării sistemului.
„Nu ni se spune clar care e nevoia bugetară pentru a avea o rețea cap-coadă întreținută optim, cu marcaje, cu calitate bună a asfaltului, cu spații de parcare, tot ce înseamnă… Ar trebui prezentat clar: anul trecut am strâns X lei din rovinietă, din taxe de drum. Anul trecut, pe mentenanță și reparație capitală, am investit atâția bani. Am făcut DNX, DNY și DNZ, am refăcut autostrăzile astea și tot așa.
Banii aceștia din taxele de drum nu intră într-un buget separat, care se duce doar în mentenanță, ci intră într-un buget consolidat al CNAIR și de acolo plătim din ei și salarii și alte lucruri. Poate că ar fi o idee bună ca banii ăia să intre separat, undeva, să știm exact cât sunt și de banii ăia să facem doar întreținere. Hai să-i băgăm în drum, că tot e taxă de drum”, spune reprezentantul Pro Infrastructura.
Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.
Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.
INTERVIURILE HotNews.ro