Revoltele din Noua Caledonie: Starea de urgență va fi ridicată luni, aeroportul rămâne închis
Starea de urgență din Noua Caledonie va fi ridicată, a anunțat președinția franceză, dar aeroportul internațional va rămâne închis până duminică, în ciuda unei diminuări treptate a tensiunilor, transmite France Presse.
Ridicarea măsurilor de urgență, în vigoare din 16 mai în arhipelagul francez din Pacificul de Sud, este prevăzută marți la ora 05:00 la Noumea (20:00 luni, ora Parisului).
Scopul este „de a permite întâlniri ale diferitelor componente ale FLNKS (principala mișcare pro-independență) și vizite la blocajele rutiere ale aleșilor sau oficialilor în măsură să ceară ridicarea acestora”, a explicat președintele Macron într-un comunicat.
Aeroportul internațional din Nouméa, închis pentru zborurile comerciale din 14 mai, va rămâne închis cel puțin până duminică 2 iunie, potrivit operatorului său, în pofida unor reduceri ale violențelor.
Drumul care duce la aeroport rămâne grav afectat pe alocuri și este în continuare plin de vehicule distruse, potrivit unor surse locale.
Sute de turiști blocați sunt în curs de evacuare de pe aeroportul Magenta din Noumea. După australienii și neozeelandezii de marți, primii turiști francezi blocați au putut pleca sâmbătă la bordul unor avioane militare.
Emmanuel Macron s-a declarat în weekend pregătit să supună unui referendum reforma contestată de corpul electoral din Noua Caledonie, mai ales dacă aleșii locali nu reușesc să cadă de acord între ei pe această temă.
„Pot merge oricând la referendum” pe această reformă deja adoptată de Senat, apoi de Adunare, a spus Emmanuel Macron, într-un interviu pentru Le Parisien publicat sâmbătă, amintind însă că dorința sa inițială era ca aleșii din Noua Caledonie să convină asupra „un acord global care să îmbogățească textul deja votat de Parlament.
Adoptarea de către senatorii și deputații de la Paris a unui proiect de lege controversat a declanșat un val de violențe pe care arhipelagul nu îl mai văzuse de patru decenii.
Textul în cauză prevede extinderea corpului electoral pentru alegerile provinciale din Noua Caledonie, rezervat în prezent nativilor și rezidenților sosiți înainte de 1998 precum și descendenților acestora.
Oponenții se tem că măsura va aduce beneficii politicienilor pro-Franța din Noua Caledonie și îi va marginaliza și mai mult populația kanacă, care a avut de suferit din cauza politicilor stricte de segregare și a discriminării pe scară largă. Poporul indigen kanak reprezintă mai mult de 41% din populația locală.
Citește și:
Australia şi Noua Zeelandă trimit zboruri de evacuare a cetăţenilor lor din Noua Caledonie
INTERVIURILE HotNews.ro