Rezolvarea subiectelor la Istorie la simulare BAC 2026. Profesor: „Au avut un nivel mediu spre dificil”

Subiectele la Istorie la simularea examenului de Bacalaureat 2026 au avut un nivel „mediu spre dificil”, spune Andrei Avram, profesor de istorie la Colegiul Sfântul Sava din București, într-o analiză pentru HotNews. El a explicat, punct cu punct, cum puteau fi rezolvate subiectele și unde puteau apărea dificultăți pentru elevi.

• Subiecte Istorie la simulare BAC 2026. Ce subiecte au primit elevii

Elevii de clasa a XII-a au susținut astăzi proba obligatorie a profilului de la simularea BAC 2026, Matematică sau Istorie, în funcție de specializare. Cei de la profil umanist au avut de rezolvat subiectele la Istorie, structurate, ca în fiecare an, în trei părți, pe baza unor surse istorice și a unui eseu.

Rezolvarea subiectelor la Istorie la simulare BAC 2026

Profesorul de istorie Andrei Avram, de la Colegiul Sfântul Sava din București, spune că subiectele din acest an au avut un nivel „mediu spre dificil”, cu unele cerințe care puteau pune probleme elevilor mai puțin atenți la detalii: „Nivelul de dificultate este, aș spune, mediu spre dificil. Sunt unele subiecte care ar putea crea dificultăți unor elevi care nu au insistat foarte mult asupra detaliilor din anumite teme. Structura, însă, este aceeași de fiecare dată, nu este nicio surpriză. Examenul de bacalaureat și simularea respectă aceeași structură.”

Explicațiile profesorului pentru Subiectul I

El a spus că ceea ce propune ca posibile rezolvări sunt unele dintre variantele de rezolvare, pentru că la istorie sunt cerințe care permit multiple răspunsuri.

„La primul subiect, avem două surse istorice, sursa A și sursa B, ambele despre perioada de început a comunismului din România, adică perioada de instaurare a stalinismului din România. Primele exerciții sunt pe baza surselor istorice, de la exercițiul 1 până la exercițiul 5.

La exercițiul 1, unde se cere numirea secretarului general al PMR precizat în sursa A, aici este vorba, bineînțeles, despre Gheorghe Gheorghiu-Dej.

La exercițiul 2, sunt cerute, din sursa B, informații referitoare la Miliție. Din nou, avem răspunsul în sursa B: spune acolo că Miliția înlocuia forțele de poliție existente și elevii găsesc răspunsul în pasajul respectiv.

La exercițiul 3, spațiile istorice la care se referă atât sursa A, cât și sursa B, aici ne putem uita la România și Uniunea Sovietică. Subliniez: când avem formularea «atât sursa A, cât și sursa B», elevii trebuie să fie atenți la faptul că trebuie să fie aceleași spații istorice regăsite și în sursa A, și în sursa B.

La exercițiul 4, litera corespunzătoare sursei care susține că țăranii se opun colectivizării agriculturii este litera B.

Exercițiul 5 vizează relația de cauzalitate. Relația de cauzalitate este una foarte importantă, în general, pentru disciplina istorie. Elevii sunt de altfel obișnuiți că trebuie să utilizeze conectori care exprimă relația de cauzalitate și trebuie să-i caute în sursă. De această dată, sursa a fost generoasă din acest punct de vedere. Avem doi conectori în sursa A: avem «deoarece» și «drept urmare». Și atunci cauza și efectul puteau fi luate de acolo. Un posibil răspuns imediat era: cauză – «deoarece nu puteau fi admiși membrii claselor exploatatoare», efect – «au fost introduse criterii stricte pentru intrarea în partid». Avem și «drept urmare», iar conectorul «drept urmare» este, de fapt, un conector care exprimă relația de cauzalitate.

Exercițiul 6 presupune o prezentare. Aici dificultatea, de această dată, la examenul de simulare din acest an, pot să spun că a fost mai mare. De ce? Pentru că avem două practici politice totalitare utilizate în statul român, altele decât cele precizate în sursele date. Asta înseamnă că elevii ar trebui să citească sursele cu atenție, să identifice practicile politice totalitare din sursele date și să prezinte altele, în afara celor menționate.

În funcție de programa examenului de simulare, variantele, unele dintre variantele posibile, ar fi fost constituțiile comuniste, oricare dintre acestea, fie că discutăm despre Constituția din 1948, Constituția din 1952 sau Constituția din 1965. Bineînțeles, repet, putând exista și alte modalități de rezolvare.

Subliniez: la exercițiul 6, de multe ori se pierd puncte, pentru că prezentarea presupune mai întâi o menționare a faptelor istorice care urmează să fie prezentate și utilizarea conectorilor care exprimă relația de cauzalitate.

Exercițiul 7, și aici este un exercițiu care presupunea destul de multă atenție: «Menționați o asemănare între două practici politice utilizate în statul român în perioada 1990-1996». Așadar, ceea ce ni se solicita era să menționăm asemănarea, nu neapărat practicile politice.

Deci un elev care a menționat practicile politice, precum organizarea alegerilor libere, reînființarea partidelor politice istorice, Constituția din 1991, nu ar fi primit punctaj, pentru că nu se solicita menționarea practicilor, ci asemănarea dintre acestea sau dintre alte practici politice din perioada 1990-1996. Iar asemănarea era, bineînțeles, că acestea erau practici politice democratice”.

Explicațiile profesorului pentru Subiectul al II-lea

„Subiectul al doilea, la fel ca până în acest moment, are un text istoric. Primele cinci cerințe sunt pe baza sursei istorice.

La exercițiul 1, se cere numirea unui domn fanariot precizat în sursa dată. Avem două variante acolo: Nicolae Mavrocordat sau Mihai Racoviță. Ambele, cu siguranță, vor apărea și în baremul de corectare.

La exercițiul 2, dacă discutăm despre secol, discutăm despre secolul al XVIII-lea. De altfel, sursa istorică face referire la epoca domniilor fanariote.

Aș face aici o scurtă observație: cred că a fost vorba despre o scăpare la titlul lucrării din care este citată sursa, pentru că apare doar «Istoria românilor». Și aici ar fi trebuit și autorul, pentru că istorii ale românilor au fost scrise multe. Probabil este o scăpare aici, dar, repet, această scăpare nu afectează structura subiectului. Informațiile sunt valide din perspectivă istorică, dar lipsește autorul acestei surse.

La exercițiul 3, se cere menționarea statului care a impus regimul fanariot în Țările Române și a unui aspect cu privire la durata domniei în timpul acestui regim. Repet, informațiile se regăseau în sursă. Dacă ne referim la stat, e vorba despre Imperiul Otoman, regăsit în sursă și sub numele de Poartă. Dacă ne referim la durata domniei, spune acolo că domniile erau acordate pe trei ani, de obicei, putând fi reconfirmate de sultan.

La exercițiul 4, tot pe baza sursei istorice, se cer două informații despre Sfatul domnesc. Din nou, informațiile sunt prezente în sursă. Elevii puteau să ofere citate din sursă. De exemplu, în al doilea paragraf se regăsesc răspunsuri, informații referitoare la Sfatul domnesc. Putem cita: «Sfatul domnesc a continuat să fie principala instituție a statului în sprijinul domniei, în privința organizării și conducerii vieții interne, în probleme financiare, judecătorești, administrative». A doua informație ar putea fi, din nou citez, că era «alcătuit cu deosebire din boieri autohtoni, ca și din dregători străini».

Exercițiul 5 cere formularea unui punct de vedere, pe baza sursei date, referitor la memoriile boierești, susținându-l cu două informații selectate din sursă. Și aici elevii familiarizați cu subiectul la istorie știu faptul că punctul de vedere trebuie să fie un punct de vedere formulat pe baza informațiilor din sursă și apoi acest punct de vedere trebuie susținut prin două informații. Aici aș indica doar paragraful unde sunt identificate informațiile referitoare la memoriile boierești, anume al treilea paragraf. Foarte pe scurt, discutăm despre faptul că, în fața îngustării drepturilor și libertăților boierimii, aceștia, boierii, redactează anumite memorii pe care le propun marilor puteri ale epocii. Informațiile care susțin acest punct de vedere sau alt punct de vedere relevant sunt regăsite la începutul celui de-al treilea paragraf.

La exercițiul 6, cel de argumentare, pot apărea dificultăți pentru elevii care nu sunt familiarizați cu structura acestui tip de răspuns. Cerința precizează clar că se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant, utilizarea conectorilor de cauzalitate și formularea unei concluzii.

Așadar, la finalul exercițiului este precizat clar că se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant, utilizarea conectorilor de cauzalitate și formularea unei concluzii.

Acest tip de exercițiu nu se punctează parțial: elevii primesc punctajul integral sau deloc. Este un aspect foarte important, pentru că, de exemplu, dacă lipsește conectorul care marchează concluzia, răspunsul nu este considerat argumentare și nu primește punctaj.

Revenind strict la posibile rezolvări, dacă ne referim la spațiul intracarpatic, așadar la Transilvania, discutăm despre transformarea Transilvaniei: ca urmare a înfrângerii Ungariei în războiul cu Imperiul Otoman, Transilvania a devenit principat autonom aflat sub suzeranitate otomană în 1541.

Dacă ne referim la Țara Românească, posibile variante de răspuns sunt Tratatul de la Alba Iulia din 1595, semnat și de reprezentanții Țării Românești, sau tratatul de la Mănăstirea Dealu, semnat de Mihai Viteazul în 1598, studiate, de cele mai multe ori la tema Spațiul românesc între diplomație și conflict, conținut care nu este inclus în programa pentru simulare. Însă, aceste subiecte aceste răspunsuri ar trebui punctate, pentru că sunt corecte din punct de vedere istoric.

Explicațiile profesorului pentru Subiectul al III-lea

„Subiectul al treilea reprezintă un eseu, ca de obicei, de aproximativ două pagini. În cazul de față, despre statul român în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și în primele trei decenii ale secolului al XX-lea, urmează cerințele.

De fiecare dată, la istorie, vom avea patru menționări, o precizare sau o numire, o prezentare a unui fapt istoric și formularea unui punct de vedere referitor la un anumit aspect, pe care trebuie să-l susținem printr-un argument istoric. Elevii știu asta și, de această dată, trebuie să respecte structura fiecărui item: menționează, precizează, prezintă, respectiv formulează un punct de vedere și argumentează.

La prima cerință se avea în vedere menționarea a două măsuri de politică internă care au contribuit la constituirea și consolidarea statului român în perioada 1860-1865. Și, bineînțeles, ei aici aveau de ales mai multe variante. Eseul trebuie să aibă și o introducere, nu presupune rezolvarea doar a cerințelor, pentru că altfel nu primește punctajul pentru structura eseului.

Aici discutăm despre, de exemplu, posibile reforme ale lui Alexandru Ioan Cuza, de după alegerea lui, deci de după constituirea statului român modern, odată cu alegerea lui Alexandru Ioan Cuza în 1859, când el a fost ales domn la 5, respectiv 24 ianuarie 1859, în Moldova și Țara Românească. Așadar, elevii puteau scrie la prima cerință despre, de exemplu, nu sunt singurele răspunsuri posibile, reforma agrară și reforma învățământului.

Apoi, urmează precizarea constituției adoptate în statul român în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și menționarea a două aspecte referitoare la prevederile acesteia. De această dată, există o singură constituție adoptată în statul român în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Așadar, un singur răspuns posibil: este vorba despre Constituția din 1866, adoptată la începutul domniei lui Carol I, chiar în primul an al domniei sale.

În privința celor două aspecte referitoare la prevederile acesteia, elevii puteau să aleagă între mai multe prevederi ale constituției. Posibile răspunsuri: votul cenzitar, articolul 7 al Constituției, care limita dreptul la cetățenie, acesta putând fi acordat doar creștinilor, fie că discutau despre drepturile și libertățile acordate prin această Constituție.

În următoarea cerință, prezentarea unui fapt istoric desfășurat în Transilvania, în anul 1918, pentru realizarea României Mari. Aici ar fi putut nu neapărat induce în eroare, pentru că subiectul este concret, clar. În anii anteriori au mai picat cerințe referitoare la anul 1918 în ansamblu, adică elevii puteau alege dintre Basarabia, Bucovina sau Transilvania. De această dată este specificată provincia istorică Transilvania.

De această dată există mai multe variante de răspuns. Cum menționam încă o dată, prezentarea presupune mai întâi o menționare a faptului istoric pe care îl prezentăm. Un posibil răspuns ar putea fi chiar organizarea Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, de la 1 decembrie 1918, așadar punctul culminant al demersurilor românilor din Transilvania și nu numai în privința unirii acestei provincii istorice cu România. Atunci, în final, la această adunare, participând 1.228 de delegați și peste 100.000 de români veniți din toate zonele Transilvaniei, se adoptă rezoluția prin care s-a hotărât unirea Transilvaniei cu România. Toate acestea vin în contextul destrămării Imperiului Austro-Ungar, ca urmare a înfrângerii acestuia în Primul Război Mondial. Repet, este una dintre posibilele variante de răspuns.

Printre altele, cu siguranță fiind incluse, foarte pe scurt, declarația de la Oradea sau, un alt posibil răspuns, constituirea Consiliului Național Român Central la Oradea.

În ultimul punct, formularea unui punct de vedere referitor la politica internă a României în perioada 1919-1927 și susținerea acesteia printr-un argument istoric. Așadar, discutăm despre primii ani ai perioadei interbelice în România. Politică internă: discutăm aici despre consolidarea democrației din România în acea perioadă. Argumentul istoric putea fi, de exemplu, Constituția adoptată în 1923, însă este important ca elevii să formuleze clar concluzia argumentului și să includă și o concluzie a eseului, pentru a obține punctajul maxim.”

Profesorul subliniază că explicațiile de mai sus reprezintă variante posibile de răspuns, în condițiile în care la istorie există cerințe care permit formulări diferite, atât timp cât ele sunt corecte din punct de vedere istoric și respectă cerința.

Calendar simulare BAC 2026

Simularea BAC 2026 continuă miercuri, 25 martie, cu proba la alegere a profilului și specializării.

La proba la alegere, elevii susțin examen la o disciplină specifică profilului urmat în liceu. Cei de la profil real pot opta pentru: fizică, chimie, biologie sau informatică, în timp ce elevii de la profil uman pot alege între geografie, logică, psihologie, economie, sociologie sau filosofie.

Simulările se desfășoară în perioada 23–26 martie, după următorul calendar:

• 23 martie – Limba și literatura română
• 24 martie – proba obligatorie a profilului (Matematică sau Istorie)
• 25 martie – proba la alegere
• 26 martie – Limba maternă

Rezultatele vor fi publicate pe 3 aprilie 2026.

Notele nu sunt trecute automat în catalog, dar pot fi trecute la cererea elevilor și sunt folosite pentru a evalua nivelul de pregătire înainte de examenul din vară.

Calendar Bacalaureat 2026 – probele scrise

Examenul național de Bacalaureat are loc în luna iunie. Calendarul probelor scrise este următorul:

• 2-4 iunie 2026 – Înscrierea candidaților la prima sesiune de examen
• 4 iunie 2026 – Încheierea cursurilor pentru elevii claselor a XII-a/a XIII-a.

Calendar Competențe BAC 2026:

• 8-10 iunie 2026 – Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A
• 10-11 iunie 2026 – Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B
• 11-12 iunie 2026 – Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională — proba C
• 15-17 iunie 2026 – Evaluarea competențelor digitale — proba D

Calendar probe scrise BAC 2026:

• 29 iunie 2026 – Limba și literatura română;
• 30 iunie 2026 – Proba obligatorie a profilului;
• 2 iulie 2026 – Proba la alegere a profilului și specializării,
• 3 iulie 2026 – Limba și literatura maternă.

Rezultatele inițiale la probele scrise vor fi afișate pe 7 iulie 2026, până la ora 12:00. În aceeași zi, între orele 14:00 și 18:00, elevii vor putea vizualiza lucrările și depune contestații. Procesul de vizualizare a lucrărilor și depunere a contestațiilor va continua și în zilele de 8 și 9 iulie. Contestațiile vor fi soluționate în perioada 9–10 iulie, iar rezultatele finale ale examenului de Bacalaureat 2026 vor fi afișate pe 13 iulie.