Zvonurile privind o mobilizare la scară largă se răspândesc cu rapiditate, pe măsură ce armata rusă suferă pierderi dramatice pe front – zeci de mii de soldați uciși sau răniți în fiecare lună.
În acest timp, economia este pusă la grea încercare de cheltuielile de război scăpate de sub control. Iar rușii simt pe pielea lor războiul, ajuns acasă cu dronele cu rază lungă de acțiune lansate din Ucraina.
Europa urmărește și ea cu atenție scrutinul. Atacurile hibride atribuite Rusiei s-au intensificat în ultima perioadă, iar oficialii și analiștii se tem că Vladimir Putin ar putea testa tot mai serios apărarea europeană, pe măsură ce războiul său se prelungește.
Ce aleg rușii? Ce alegeri au rușii
Începând de vineri și până duminică, rușii vor alege membrii camerei inferioare a parlamentului, Duma de Stat. Unsprezece regiuni își vor alege guvernatorii, iar 39 vor alege membrii adunărilor legislative regionale.
Votarea se desfășoară pe parcursul a trei zile, în încercarea de a stimula participarea la vot a celor 111 milioane de alegători și permite votul electronic.
Pentru prima dată, la alegeri participă și locuitorii a patru regiuni ucrainene pe care Moscova le-a anexat ilegal după invazia pe scară largă, ceea ce a stârnit proteste puternice din partea Kievului, care a îndemnat guvernele străine și organizațiile internaționale să nu recunoască rezultatul.
Votarea are loc și în Crimeea, pe care Rusia a anexat-o ilegal în 2014.
Jumătate din cele 450 de locuri din Duma sunt ocupate pe baza listelor de partid, iar cealaltă jumătate se dispută în circumscripții uninominale. Alegătorii depun două buletine de vot separate.
Principalul partid al Kremlinului, „Rusia Unită”, este pe cale să-și păstreze controlul asupra Dumei, în vreme ce și alte partide ale „opoziției sistemice”, care votează în sincron cu guvernul în toate chestiunile cheie, sunt de așteptat să-și mențină prezența, scrie publicația independentă rusă The Moscow Times.
Comentatorii au subliniat că Partidul Comunist, Partidul Liberal-Democrat (LDPR), „O Rusie Justă” sau partidul „Oameni Noi” au programe similare cu Rusia Unită și susțin în linii mari politica Kremlinului.
Partidul liberal „Iabloko”, singurul partid politic înregistrat care se opune războiului, a figurat inițial pe buletinul de vot, dar Curtea Supremă a dispus în august eliminarea sa.
Printre alte motive, Curtea a invocat faptul că poziția anti-război era echivalentă cu încercarea de a încălca integritatea teritorială a Rusiei. „Iabloko” a fost eliminat din cursa pentru listele de partid și are acum candidați doar în competițiile pentru circumscripțiile uninominale.
Anxietate în Rusia
Alegerile au loc într-un moment complicat pentru Rusia. Atacurile ucrainene asupra rafinăriilor de petrol au generat o criză de carburanți și milioane de oameni sunt nevoiți să stea la cozi interminabile la benzinării.
Atacurile au agravat problemele economiei, care a intrat în stagnare după un impuls inițial generat de cheltuielile militare masive. Guvernul a majorat impozitele și a crescut împrumuturile interne pentru a ține sub control deficitul bugetar în creștere.
La aceste dificultăți s-a adăugat o serie de atacuri asupra depozitelor retailerilor online Wildberries și Ozon. Sute de mii de vânzători individuali și-au pierdut marfa, ceea ce a provocat un val de șoc în economie.
Luna trecută, Kremlinul l-a demis pe Andrei Klepach dintr-o funcție ocupată la banca de dezvoltare controlată de stat, VEB, după ce fostul economist-șef a prezentat un raport în care avertiza că Rusia nu va putea câștiga un război de uzură prelungit cu Ucraina și a anticipat o criză socială majoră.
Într-un sondaj realizat în iulie de Fundația pentru Opinia Publică, o importantă organizație de sondaje afiliată statului, aproape 60% dintre ruși au declarat că persoanele din jurul lor se confruntă cu anxietate, cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani.
În acea lună, rușii au retras mai mulți bani din bănci decât în ultimii șase ani, a declarat Taras Skvortsov, directorul financiar al băncii de stat Sberbank, pentru agenția rusă de știri economice RBC. Mulți ruși se tem, de asemenea, că Kremlinul va accelera restricțiile privind internetul.
Plictiseala alegerilor
Dar alegerile de trei zile nu vor oferi rușilor prea multe ocazii oficiale de a-și exprima nemulțumirea.
Kremlinul a transformat scrutinul într-un eveniment plictisitor chiar și după standardele rusești, rezultatele fiind deja cunoscute dinainte. Pentru mulți candidați, nu pare să merite efortul de a face campanie.
În toată Rusia s-au răspândit clipuri care anunțau că dezbaterile planificate au fost anulate deoarece nu s-a prezentat nimeni.
La un forum la care am participat sâmbătă la Moscova, destinat tinerilor candidați și tinerilor alegători, nimeni din partidul de guvernământ „Rusia Unită” nu s-a deranjat să participe, scrie New York Times.
The Moscow Times a observat același lucru. În Riazan, postul public de televiziune „Rossia 1” a petrecut două zile consecutive încercând fără succes să adune candidații pentru Duma de Stat în studioul său.
De ambele dăți, prezentatorul a încheiat emisiunea la scurt timp după introducere, deoarece nimeni nu se prezentase, scrie The Moscow Times.
Clipurile de campanie sunt realizate cu buget redus, inclusiv unul care îl înfățișează pe Viktor Bout, traficantul de arme cunoscut drept „Negustorul Morții”, ca pe un om de afaceri aflat în dificultate.
Dar scrutinul e important pentru Kremlin
Cu toate acestea, Kremlinul vede alegerile ca pe o modalitate de a-și legitima politicile.
Într-un discurs televizat adresat națiunii înaintea votului, Putin a afirmat că participarea la vot ar contribui la asigurarea victoriei Rusiei în Ucraina și ar demonstra hotărârea națională în fața presiunilor externe.
Kremlinul susține că unitatea națională este esențială din cauza eforturilor, pe care le consideră din ce în ce mai periculoase, ale serviciilor de informații ucrainene și ale altor dușmani de a stârni tulburări în interiorul Rusiei.
Iar mulți ruși se pregătesc pentru ceea ce ar putea face guvernul pe fronturile militar, economic și politic după vot.
New York Times vorbește despre un posibil șoc.
În afara campaniei electorale, Kremlinul și aparatul său de relații publice își actualizează mesajul. Narațiunea persistentă conform căreia totul decurge ca de obicei se schimbă.
Acum, autoritățile ruse recunosc că mulți oameni se confruntă cu dificultăți și sunt speriați – și susțin că soluția este să se unească în jurul președintelui Vladimir Putin și al războiului său.
Cu două săptămâni înainte de alegeri, o mulțime de ruși, estimată de Ministerul de Interne la 100.000 de persoane, a defilat pe bulevardele largi ale capitalei în urma rămășițelor lui Dmitri Donskoi, prințul Moscovei din 1359 până la moartea sa în 1389.
Donskoi este sărbătorit pentru că a condus armata rusă către o victorie asupra Hoardei de Aur mongole în 1380.
Rămășițele sale au fost dezgropate luna trecută în catacombele unei catedrale de la Kremlin, în urma a ceea ce oficialii ruși au prezentat drept o descoperire întâmplătoare. Simbolismul era evident: la fel cum Donskoi a învins împotriva mongolii, tot așa Rusia va învinge „Occidentul colectiv” care susține astăzi Ucraina.
Teama de o mobilizare
Ucraina și mulți analiști occidentali au avertizat că Kremlinul este gata să declanșeze o mobilizare majoră după încheierea alegerilor.
Kievul citează informații. Analiștii observă pur și simplu că forțele ruse au nevoie de întăriri serioase, în condițiile în care ucrainenii scot din luptă mai mulți soldați decât poate recruta în acest moment Moscova.
Unii ruși au început să părăsească țara, de teama unei posibile mobilizări. Cifrele actuale sunt greu de estimat.
Spre deosebire de anul 2022, când mulțimi de bărbați au fugit din cauza unei mobilizări parțiale, în prezent nu se înregistrează cozi la punctele de trecere a frontierei și nici o lipsă de bilete de avion către destinații fără viză, precum Armenia, Georgia, Kazahstan și Turcia.
Yan Slovizki, activist pentru drepturile omului și coordonator al asistenței de urgență pentru organizația Kovcheg, a descris „un val de panică” care i-a împins pe ruși spre emigrare începând cu jumătatea lunii iulie, legat de temerile privind mobilizarea, criza combustibilului și restricțiile privind internetul.
Un diplomat cu sediul la Moscova a declarat pentru Associated Press că „în această vară s-a înregistrat o creștere palpabilă a anxietății în rândul populației” și a menționat „dovezi anecdotice privind un număr mai mare decât de obicei de ruși care au apărut în țările vecine, Georgia și Armenia, probabil de teama unei noi mobilizări după alegerile pentru Duma”.
De două ori în prima săptămână a lunii septembrie, președintele Putin a respins public zvonurile privind o iminentă campanie de mobilizare în țară. Pe 1 septembrie, Putin a calificat zvonurile drept „o absurditate totală” și le-a descris ca fiind un „atac informațional” împotriva Rusiei.
Două zile mai târziu, pe 3 septembrie, în cadrul Forumului Economic de la Vladivostok, Putin a declarat că „în prezent nu există niciun scenariu care să necesite mobilizarea”.
Moscova face deja eforturi pentru a recruta mai mulți soldați
Relatările presei independente și ale analiștilor sugerează că Rusiei îi este din ce în ce mai greu să atragă noi soldați, deoarece tot mai puțini oameni sunt dispuși să riște să fie trimiși pe front și, eventual, să-și piardă viața.
Mulți sunt, de asemenea, descurajați de faptul că, potrivit legii, contractele militare nu pot fi reziliate cu ușurință, chiar dacă anunțurile de recrutare promit adesea doar un an de serviciu militar.
Un semn că Rusia se confruntă cu dificultăți în recrutarea soldaților contractuali a fost intensificarea campaniei de presiune asupra studenților, care a început anul acesta. Studenții au fost încurajați să se înroleze în forțele de drone ale țării, în timp ce unora dintre cei care au picat examenele de iarnă li s-au oferit contracte militare ca „alternativă la exmatriculare”.
Ministerul Apărării pare, de asemenea, să fi stabilit cote de recrutare pentru universități, în efortul de a atrage cât mai mulți studenți în serviciul militar.
Migranții, persoanele aflate în dificultate financiară și persoanele fără adăpost au fost, de asemenea, vizate în campanii similare, a declarat pentru The Moscow Times Serghei Krivenko, șeful grupului pentru drepturile omului „Citizen. Army. Law.”.
Autoritățile regionale au majorat, de asemenea, în mod repetat plățile unice acordate pentru semnarea contractelor militare, pe lângă salarii și bonusurile federale – un semn că Rusia este nevoită să ofere stimulente financiare din ce în ce mai generoase pentru a atrage recruți.
În ciuda acestor eforturi, recrutarea în Moscova și în întreaga Rusie a scăzut cu o treime în acest an, comparativ cu 2025, au raportat publicațiile din exil Voorstka și IStories.
Aceste evoluții au alimentat speculațiile potrivit cărora Rusia ar putea anunța, în cele din urmă, o nouă mobilizare, mai ales în contextul în care Kievul susține că Moscova intenționează să mobilizeze cel puțin 500.000 de rezerviști în această toamnă.
Alte voci spun totuși că, în ciuda încetinirii ritmului de recrutare, Rusia a reușit până acum să compenseze pierderile de pe câmpul de luptă cu soldați contractuali nou recrutați.
Îngrijorare în Europa
Europa privește și ea cu atenție spre alegeri, în condițiile intensificării conflictului hibrid declanșat de Rusia.
Actele de sabotaj ordonate de Moscova împotriva Europei nu numai că devin tot mai frecvente, ci și tot mai nesăbuite, a sris joi agenția Bloomberg, citând oficiali europeni și reprezentanți ai serviciilor de contrainformații care se tem că este doar o chestiune de timp până când vor apărea victime civile.
Potrivit unui reprezentant al unei țări membre NATO, în ultimele două luni, instalațiile de apărare și logistică legate direct de sprijinul acordat Ucrainei au devenit țintele principale ale atacurilor orchestrate de serviciile de informații ruse.
O sursă apropiată Kremlinului a afirmat că Rusia va transforma viața Europei într-un iad prin operațiuni hibride asimetrice, ca represalii pentru sprijinul acordat Kievului.
Deocamdată, deși tacticile lui Putin creează tensiuni, potrivit unui oficial european, acestea se dovedesc contraproductive – sprijinul pentru Ucraina nu face decât să crească.
Numărul tot mai mare de incidente de mare amploare a întărit argumentele în favoarea creșterii cheltuielilor pentru apărare, a unei coordonări mai strânse a activităților de contrainformații și a introducerii de noi sancțiuni.
Dar combaterea atacurilor hibride într-o societate deschisă este dificilă, iar această deschidere „le facilitează sarcina atacatorilor”, a declarat pentru Bloomberg James Everard, fost comandant adjunct al Comandamentului Suprem al Alianței în Europa.
Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a făcut referire implicit la acest lucru, cerând unitate din partea statelor membre UE în fața amenințării Rusiei, în discursul său despre Starea Uniunii.
În orice caz, pe flancul estic al alianței, această confruntare nu mai este considerată una hibridă. Sunt posibile victime. „Oamenii ar putea muri. Dacă nu oprim acest lucru, situația nu va face decât să se agraveze”, a declarat ministrul de externe al Lituaniei, Kęstutis Budrys.
